Datorită unei îndepărtări globale de la energia cărbunelui, probabil că lumea nu se va încălzi atât de mult, până la sfârșitul secolului, așa cum părea posibil cândva. Începând cu 2015, riscurile unui război climatic nu au scăzut în totalitate. În schimb, s-au schimbat, transmite The Atlantic.

Pe măsură ce tot mai multe țări au integrat tranziția energetică în economiile lor, există șansa ca eforturile de a aborda schimbările climatice să încurajeze, de fapt, conflictele.

Aceste inovații au o „dublă utilizare”- civilă și militară

Această schimbare este rezultatul unui proces dus de susținătorii trecerii la energia curată, printre primii care au remarcat că bateriile, sursele regenerabile și energia cu zero carbon sunt următoarea etapă pe scara tehnologică.

„Ulii climatici” au primit cu bucurie vestea că ucrainenii folosesc biciclete electrice și drone electrice pentru recunoaștere sau atacarea tancurilor rusești. Asta arată că aceste inovații au o „dublă utilizare”, putând fi desfășurate și în situații civile, dar și militare. Disputa legată de tehnologiile cu dublă utilizare se află deja în centrul conflictelor comerciale dintre SUA și China.

Politica administrației Biden echivalează cu un război economic

Administrația Biden a interzis efectiv vânzarea oricărui echipament modern de producție de semiconductori către China. După cum subliniază analiștii, politica administrației Biden echivalează cu un război economic, deoarece „acum a devenit politica oficială a SUA de a împiedica China să-și atingă obiectivele de dezvoltare”.

Aceasta este o logică periculoasă, dacă ne gândim că semiconductorii sunt cruciali pentru decarbonizare: trecerea la electricitate necesită o utilizare mai mare a semiconductorilor. Cipurile pentru computere guvernează aproape fiecare parte a modului în care mașinile electrice, scuterele și multe altele păstrează energia.

Politica climatică, folosită pe post de teren de luptă

Tipul de semiconductori afectați de politicile lui Joe Biden este mult mai avansat decât tipul de semiconductori necesar pentru decarbonizare. În consecință, încercarea de a preveni dezvoltarea celeilalte țări se poate transforma dintr-un dezacord economic, într-unul militar. Această dinamică este dificil de gestionat pentru că SUA și China folosesc, în mod productiv, politica climatică pe post de teren de luptă pentru competiția diplomatică.

Cel mai important anunț privind clima, din ultimii câțiva ani, a fost angajamentul președintelui Xi Jinping că țara sa vrea să ajungă la zero net până în 2060. El a anunțat obiectivul cu mai puțin de două luni înainte de alegerile prezidențiale din SUA din 2020 și a fost perceput ca o mustrare pentru Statele Unite și administrația Trump.

„Demonstrează interesul constant al lui Xi în valorificarea agendei climatice în scopuri geopolitice”, a declarat Li Shuo, analist Greenpeace, pentru The New York Times.

Unde se poate ajunge

Cel mai probabil declanșator, posibil singurul declanșator, al unui război în toată regula între China și Statele Unite rămâne Taiwan, dar ar trebui să fim atenți la modul în care conflictul pe marginea comerțului poate degrada relațiile dintre țări și le poate împinge către gândirea cu sumă zero. În același timp, nici ideea unui război climatic nu a dispărut.

Anul trecut a arătat cât de mult efectele climatice, cum ar fi seceta, pot duce la creșterea prețului mărfurilor cheie, alimentând inflația și penuria de alimente în alte părți. Sursele convenționale de energie, cum ar fi combustibilii fosili, riscă, mai mult decât sursele regenerabile sau tehnologia climatică, să declanșeze un astfel de conflict, susține Dan Wang, un analist de tehnologie la firma de cercetare economică Gavekal Dragonomics din China.

China rămâne dependentă de petrol și gaze naturale din străinătate, SUA au devenit un exportator mare de gaze naturale către China. Dacă SUA ar opri aceste exporturi, așa cum a făcut cu petrolul pentru Japonia în perioada premergătoare celui de-al Doilea Război Mondial, atunci riscurile unui conflict mai mare ar putea fi mult mai grave.