Schimbare majoră în legislație. Parlamentul adoptă cele mai dure măsuri din ultimii ani împotriva violenței domestice: Statul poate interveni din oficiu

Camera Deputaților a aprobat cu o largă majoritate modificările Legii 217/2003 și ale Codului Penal, un pachet legislativ considerat esențial pentru protejarea victimelor violenței domestice. Noile reguli prelungesc automat ordinul de protecție provizoriu, permit depunerea cererilor de către autorități în numele victimelor, elimină posibilitatea de retragere a plângerilor și obligă instanța să evalueze riscul chiar și atunci când lipsesc documente ale probațiunii.

Vot covârșitor în Camera Deputaților pentru întărirea măsurilor de protecție

Proiectul legislativ a trecut de Camera Deputaților, forul decizional, cu 284 de voturi pentru, doar 2 împotrivă, 5 abțineri și un deputat care nu a votat. Noile prevederi sunt corelate cu recomandările Avocatului Poporului din 2025 și cu Legea 26/2024 privind ordinul de protecție.

Aceste măsuri au fost intens susținute în Parlament.

”Astăzi este un moment cu adevărat important pentru victimele violenţei domestice, pentru societatea civilă şi pentru toţi cei care luptă, zi de zi, pentru protejarea lor. Mă bucur enorm că iniţiativa legislativă pe care am iniţiat-o, elaborat-o, depus-o şi susţinut-o în Parlament devine astăzi lege (…). Îmi doresc ca promulgarea să aibă loc cât mai repede, astfel încât noile măsuri de protecţie să intre în vigoare fără întârziere şi să prevină tragedii chiar din primele luni de aplicare”, declară Alina Gorghiu, președinta comisiei speciale „România fără violență domestică”.

Ordinul de protecție provizoriu: protecție continuă până la decizia primei instanțe

Una dintre cele mai importante modificări vizează prelungirea automată a ordinului de protecție provizoriu, care până acum expira după cinci zile, lăsând victimele fără apărare.

”Noua lege îl prelungeşte automat până la decizia primei instanţe, asigurând continuitatea protecţiei şi eliminând intervalele în care agresorul putea reveni”, explică Gorghiu.

Pentru a sprijini victimele care nu pot depune singure cererea – fie din frică, fie din dependență sau presiune – legea permite mai multor instituții să formuleze cererea în numele lor.

”Procurorul, autorităţile locale cu atribuţii în protecţia victimelor şi furnizorii acreditaţi de servicii sociale pot depune direct cererea pentru ordinul de protecţie. (…) Statul poate interveni din oficiu în situaţiile de risc major”, arată președinta comisiei.

Instanțele vor evalua riscul chiar dacă lipsesc acte formale

Judecătorii vor avea obligația de a analiza riscul pe baza probelor existente, chiar și atunci când lipsește raportul serviciului de probațiune. Scopul este de a evita situațiile în care lipsa unui document formal împiedica emiterea protecției, deși riscul era evident.

Un alt pas major este eliminarea posibilității ca victima să fie împinsă să renunțe la cererea de protecție depusă de instituții.

”Este abrogată prevederea care permitea victimei să renunţe la cererea depusă de procuror, autoritatea locală sau serviciile sociale. Măsura previne presiunile agresorului şi întrerupe repetitivul ciclu violenţă–renunţare–reviolentare”, subliniază Gorghiu.

Plângerea penală nu mai poate fi retrasă în cazurile de violență domestică

Legea elimină una dintre cele mai mari vulnerabilități ale sistemului: la violență domestică, plângerea penală nu va mai putea fi retrasă.

”Cea mai importantă schimbare: Retragerea plângerii pentru loviri sau alte violenţe (…) nu mai produce efecte atunci când agresorul este membru de familie. (…) Pentru că peste jumătate dintre plângerile pentru violenţă domestică sunt retrase, lăsând agresorii „curaţi în acte” şi victimele fără protecţie”, explică Alina Gorghiu.

Ea adaugă:

”Noua lege obligă statul să investigheze fiecare caz şi să evalueze riscul real, prevenind tragediile înainte de a fi prea târziu”.

Modificări în Codul Penal: violența domestică devine chestiune de siguranță publică

Proiectul introduce și un nou alineat în articolul 158 din Codul Penal, pentru a clarifica statutul violenței domestice ca problemă de interes public.

”Prin introducerea unui nou alineat în art. 158 CP, violenţa domestică este tratată clar ca o problemă de siguranţă publică, nu un conflict privat”, afirmă Gorghiu.

În încheiere, președinta comisiei își exprimă speranța că legea va salva vieți și va reduce riscul reabuzului:

”Sper ca această lege să ofere protecţia reală de care victimele au nevoie”.