Schimbare la vârful implementării PNRR în România
Ramona Moldovan, care conducea din octombrie anul trecut direcţia care se ocupă de implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă în România (PNRR) a fost înlocuită de către Ancuţa Condurache, potrivit site-ului Ministerului Proiectelor şi Investiţiilor Europene (MIPE). Nu este clar în acest moment de când a fost înlocuită şi care a fost motivul.
De asemenea, nu este clar, în acest moment, cine este Ancuţa Condurache, scrie Ziarul Financiar. Potrivit unei declaraţii de avere de pe site-ul Ministerului Transporturilor, o anumită Ancuţa Condurache a ocupat funcţia de şef serviciu în această instituţie. Cu toate acestea, reprezentanţii MIPE nu au putut confirma, până la momentul publicării ştirii, că este vorba de aceeaşi persoană. Alte informaţii despre acest departament nu există în acest moment, deşi este cel care gestionează de la centru implementarea PNRR în România.
Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) este în acest moment în faza aşa-numitelor „lansări de apeluri de proiecte“. Viitorii potenţiali beneficiari, publici sau privaţi, depun proiectele la ministerele alocate şi acestea le evaluează.
Contractele de finanțare n-au fost semnate
România are în conturi, încă de la finalul anului trecut şi începutul lui 2022, 3,9 mld. de euro din PNRR dar, până azi, nu a fost cheltuit niciun euro – contractele de finanţare nu sunt semnate. Accesarea celor 29 de miliarde de euro din PNRR ar fi o ancoră economică pentru o ţară care, cu un deficit bugetar de 60-70 de miliarde de lei/an, nu poate susţine investiţii majore.
PNRR face parte din mecanismul european Next Generation EU, cu un buget de 800 de miliarde de euro, conceput pentru creşterea rezistenţei ţărilor membre UE la şocuri economice, cum au fost pandemia sau, acum, războiul din Ucraina. România are un buget alocat de 29 de miliarde de euro, din care aproximativ jumătate sunt granturi şi jumătate sunt împrumuturi garantate de Comisia Europeană, la dobânzi mici. Banii trebuie atraşi şi cheltuiţi până la finalul lui 2026, deci mai sunt patru ani şi jumătate până când România poate atrage aceste fonduri.
Proiectele de investiţii, fie că sunt depuse de entităţi publice sau de companii private, sunt analizate de ministerul de care aparţin, de exemplu proiectele de dezvoltare de parcuri fotovoltaice la Energie sau proiectele de digitalizare la Ministerul Cercetării. Există însă şi o instituţie la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene care coordonează tehnic implementarea programului: Direcţia Generală Management Mecanism de Redresare şi Rezilienţă, condusă, conform datelor de pe site-ul ministerului, de Ramona Moldovan, care, anterior funcţiei pe care o ocupă, a lucrat doi ani şi jumătate la Banca Mondială şi în mai multe ministere din România.
