"Dacă gap-ul PIB s-a închis acum aproape trei ani şi de atunci a devenit tot mai stimulativ, înseamnă că suntem în plin boom. Aceasta mai înseamnă şi că politica monetară este mai relaxată decât intenţionează să fie, iar politica fiscală relaxată a generat un impuls fiscal, ceteris paribus, mai stimulativ la adresa economiei decât ar fi fost implicat de valoarea alternativă (negativă) a gap-ului PIB. În sfârşit, aceasta ar mai putea înseamnă şi că suntem mai aproproape decât am putea crede, fie de o ajustare care să aducă producţia spre potenţial, fie de o o recesiune, dacă ajustările nu se fac la timp", afirmă Croitoru.
Acesta face referire la faptul că la începutul anului susţinea că deficitul de cerere din România a dispărut undeva în cursul anului 2013. "Cu alte cuvinte, PIB-ul efectiv al României a întrecut nivelul său potenţial încă din 2013. Afirmaţia mea nu a exprimat o intuiţie. Ea s-a bazat pe o demonstraţie riguroasă a existenţei unei supraestimări sistematice şi, de aceea, inevitabile pe termen mai lung, a nivelului PIB potenţial şi a ratei naturale a dobânzii, in orice proces de estimare a acestor variabile neobservabile, indiferent de instituţia/persoana care face estimarea", a mai afirmat consilierul guvernatorului BNR.
"Inflaţia generată de cerere a rămas stabilă în perioada 2013-2015 deoarece excedentul de cerere indicat de gap-ul pozitiv al PIB şi de creşterea relativ rapidă a creditului a fost plasată în străinătate”, adică stimulează cererea în alte ţări. Deteriorarea balanţei bunurilor în anii menţionaţi pe ruta bunurilor de consum, în special pe cea a bunurilor alimentare, susţine această idee".
