Un sfert din bugetul Ministerului Agriculturii se va indrepta, anul acesta, catre cofinantarea proiectelor SAPARD si a micilor investitii. Bancile selectate de catre autoritati vor o felie cat mai mare din fondurile publice.
Sa faci afaceri cu banii statului poate fi un bussines profitabil, chiar daca destinatia acestora este agricultura, un sector ocolit de obicei de catre bancheri. Asa au gandit BCR, BRD, CEC, Raiffeisen, Carpatica si Romextera, atunci cand s-au inscris in cursa pentru gestionarea banilor publici. Miza intrecerii se ridica la sapte mii de miliarde, adica circa 200 de milioane de euro.
“Principala tinta a programului Fermierul sunt fondurile SAPARD. In acest an, trebuie sa consumam jumatate de miliard de euro, provenite de la Bruxelles. Cu ajutorul creditelor, vrem sa grabim cheltuirea acestor fonduri”, explica Dumitru Cosmescu, director in cadrul Ministerului Agriculturii.
Fondurile vor fi acordate agricultorilor sub forma de imprumuturi pe o perioada de pana la zece ani. Banii acopera o parte din cofinanatarea necesara in cazul proiectelor SAPARD. Fermierii beneficiaza de o serie de facilitati, inclusiv o perioada de gratie. Dobanda la care se acorda creditul se va situa sub nivelul pietei. De exemplu, pentru fondurile derulate anul trecut, BCR a oferit fermierilor credite la o dobanda de cinci procente. Potrivit Ministerului Agriculturii, circa o suta de milioane de lei vor fi atribuite pentru investitii mai mici de 5.000 de euro, care nu fac obiectul programului SAPARD.
Nu toate bancile vor primi insa aceleasi sume. Pe baza unui punctaj, Ministerul Agriculturii va da o felie mai mare institutiei financiare care va oferi cele mai bune conditii pentru fermieri si care are o retea semnificativa in zona rurala. Bancile mari ar putea fi deci avantajate. Una dintre acestea, BCR, deruleaza, deja de anul trecut, fondurile programului Fermierul, in valoare de aproape noua milioane de euro.
Derularea fondurilor nu merge insa ca la carte. “Inca mai astept banii, desi am depus actele in toamna. Incepe campania de primavara, si eu nu am tractor si cositoare”, spune Ionel Smantana, fermier din judetul Botosani. si in cazul banilor destinati anului 2006 sunt intarzieri fata de calendarul agricol. Potrivit mai multor oficiali din Ministerul Agriculturii, bancile castigatoare ale licitatiei publice pentru programul Fermierul vor fi cunoscute abia pe la mijlocul lunii martie. Cu alte cuvinte, o parte din bani “vor pierde” lucrarile agricole din primavara.
Mai importanta este insa “lipirea” fondurilor publice de proiectele SAPARD. Orice intarziere inregistrata la banca poate anula sansele inceperii lucrarilor si, deci, a primirii fondurilor comunitare. Investitiile in agricultura trebuie dublate de eforturile privind dezvoltarea rurala. La ce bun ca fermierul investeste intr-o ferma de animale, daca nu are acces la apa curenta, canalizare sau la electricitate? “Este posibil ca jumatate din sumele necesare infiintarii unei ferme sa fie consumate pe utilitati”, recunoaste un responsabil din Ministerul Agriculturii.
O alta problema a programului Fermierul este conformarea sa cu legislatia Uniunii Europene, care nu vede cu ochi buni subventiile acordate peste cota venita de la Bruxelles. tara noastra va fi nevoita sa notifice ajutoarele de stat, inclusiv programul Fermierul. Daca acesta nu se conformeaza legislatiei UE, programul va fi inchis dupa trei ani de la aderare.
Nevoia de investitii in agricultura este cum nu se poate mai evidenta pentru oricine ia contact cu zona rurala. Nivelul precar al dotarii afecteaza rezultatele economice. tara noastra este afectata de randamentele scazute ale productiei agricole si ale productivitatii muncii din agricultura, arata un studiu al Bancii Mondiale. Capacitatea productiva a terenului, exprimata prin valoarea productiei agricole la hectar, este cuprinsa intre 500 si 700 de euro, ceea ce reprezinta mai putin de 30% din nivelul productivitatii din Uniunea Europeana. Potrivit aceleiasi surse, la aceasta situatie se adauga nivelul extrem de redus al productivitatii muncii, care este in medie de 1.600 de euro pe lucrator, adica doar 7% din nivelul productivitatii muncii in UE. Sistemul bancar ar putea contribui la remedierea acestei situatii.
Principala tinta a programului Fermierul sunt fondurile SAPARD. Anul acesta, trebuie sa cheltuim jumatate de miliard de euro, provenite de la Bruxelles.
Dumitru Cosmescu,
director Ministerul Agriculturii
6.000 de ferme
Conform autoritatilor, pana la sfarsitul anului, vor fi modernizate sau infiintate, cu ajutorul programului Fermierul, circa 570 de unitati de procesare a laptelui si a carnii si peste 6.000 de ferme zootehnice si vegetale
