Saracia agricultorilor devine avantaj in momentul integrarii

Integrarea europeana va insemna pentru producatorii agricoli romani in primul rand intrarea in concurenta directa cu cei occidentali, fara protectia taxelor vamale. Totodata, productia agricola nationala va trebui sa se incadreze in limita unor cote stricte, stabilite in urma negocierilor care au ca baza nu atat potentialul, cat rezultatele concrete obtinute in ultimii ani. Prin Documentul de pozitie depus de Romania la Bruxelles, autoritatile prezinta situatia actuala a agriculturii romanesti s

Integrarea europeana va insemna pentru producatorii agricoli romani in primul rand intrarea in concurenta directa cu cei occidentali, fara protectia taxelor vamale. Totodata, productia agricola nationala va trebui sa se incadreze in limita unor cote stricte, stabilite in urma negocierilor care au ca baza nu atat potentialul, cat rezultatele concrete obtinute in ultimii ani. Prin Documentul de pozitie depus de Romania la Bruxelles, autoritatile prezinta situatia actuala a agriculturii romanesti si, cel mai important, obiectivele pe care spera sa le atinga pana in 2007, termenul de aderare unilateral ales de Romania.

Modificarea politicii agricole ar avantaja Romania

„Fixarea cotelor este un punct cheie al negocierilor, intrucat acestea sunt stabilite pentru o perioada indelungata, iar ajustarile ulterioare sunt nesemnificative. Pana in 2007 trebuie sa aratam Uniunii ca putem atinge cotele respective”, spune Valeriu Steriu, secreter de stat in Ministerul Agriculturii. Punctul de plecare al negocierilor il reprezinta media productiilor obtinute de-a lungul a cinci ani consecutivi, din care se elimina anul cel mai bun si cel mai slab. UE nu interzice cresterea productiilor din tarile membre. Numai ca ce depaseste cota alocata nu beneficiaza de subventii, ceea ce o face necompetitiva in comparatie cu produsele care beneficiaza de acest ajutor. De aceea negocierea acestor cote este un punct vital in procesul de aderare.
In aceasta perioada, chiar UE dezbate posibilitatea schimbarii politicii de subventionare a agriculturii. tari cum ar fi Olanda solicita modificarea actualei politici care pune accent pe cresterea productiei, optand pentru o politica noua, care sa aiba in centru atat calitatea si sanatatea productiei, cat si sprijinirea dezvoltarii rurale. Aceasta noua tendinta europeana este determinata de isteria pe care a creat-o accentul pus pe cresterea productiilor, fapt ce a dus la aparitia produselor considerate periculoase pentru populatie, cum ar fi cele modificate genetic sau puternic chimizate. Chiar si „vaca nebuna” este considerata un efect al interesului exacerbat pentru cresterea productiei. Oricare ar fi schimbarile, modificarea cotelor este scoasa din discutie, Olanda eliminand orice incercare in acest sens. In cazul ca tarile care sustin aceste schimbari isi impun punctul de vedere, Romania nu va avea decat de castigat, pentru ca avem un potential imens in dezvoltarea unei agriculturi ecologice, tocmai ceea ce doresc aceste tari.
„Daca actuala politica nu se va modifica suntem in dificultate, intrucat vom avea de concurat cu tari in care productia medie de cereale este chiar dubla fata de a Romaniei. Avem perspective in impunerea pe piata alimentelor ecologice, stiut fiind din cauza saraciei producatorilor agricoli, tratamentele chimice sunt ca si inexistente pe mare parte din suprafata agricola”, spune Valeriu Steriu.

Pretul integrarii, 200 milioane dolari annual

Acest avantaj este consolidat de faptul ca terenul agricol al UE, stimulat indelung cu chimicale, are nevoie de o perioada cuprinsa intre doi si sapte ani in care sa fie curatat de substantele chimice, astfel ca productia obtinuta sa poata fi considerata ecologica. Chiar daca in agricultura ecologica productiile sunt cu mult mai mici, pretul alimentelor o justifica, fiind in medie cu 50 la suta mai mare decat al celor chimizate.
Reducerea taxelor vamale si chiar eliminarea acestora pentru o serie de produse sau contingente pe relatia cu UE a marit deficitul comercial care, numai pentru primele cinci luni ale acestui an, se ridica la 104 milioane dolari. Daca la aceasta suma mai adaugam si deficitul pe relatia cu tarile CEFTA care vor adera la UE inaintea Romaniei, se ajunge la un deficit comercial anual de peste 180 milioane de dolari, acesta fiind in opinia specialistilor pretul platit de Romania pentru integrare. Cum in urmatorii ani pana la aderare autoritatile vor reduce treptat taxele vamale pe aceasta relatie, este de asteptat ca acest deficit sa creasca, in timp ce sustinerea europeana prin programele de finantare se ridica la 100 milioane euro.
„Deja costurile integrarii au trezit proteste, fiind considerate insuportabile. Spre exemplu, Polonia este in situatia de a suporta costuri anuale de un miliard de euro in timp ce sustinerea europeana este de numai 300 milioane euro. Totusi, o data finalizata integrarea, o parte din aceste costuri va fi recuperata, autoritatile asteptandu-se la finantari ale UE pentru agricultura romaneasca de peste un miliard de euro”, spune Valeriu Steriu.
Daca stabilirea cotelor de productie ale Romaniei ar avea in vedere rezultatele de pana acum, singurele produse care ar acoperi consumul ar fi graul si uleiul; in rest, pentru toate celelalte produse ar trebui sa apelam la importuri.     

Exigente europene care vor fi atinse dupa integrare

· Pana in 2011 Romania doreste sa poata adopta masuri de salvgardare
la importul de produse agricole, in cazul in care acestea perturba piata interna
· Inventarierea plantatiilor viticole va fi finalizata in 2010
· Eliminarea plantatiilor de vii hibride se va finaliza pana in 2014
· Modernizarea si retehnologizarea abatoarelor, carmangeriilor si fabricilor de lapte va fi incheiata in 2009
· Standardele de calitate europene ale laptelui crud vor fi atinse in 2009.

Industria alimentara va trebui sa schimbe politica

· „O data integrati in UE, nu vom putea fi competitivi pe piata carnii de pasare daca o vom vinde ca materie prima. Singura solutie o reprezinta exportul de produse prelucrate, cu valoare adaugata mare, cum ar fi: frigarui de pui, escalop, piept dezosat”, spune Ilie Van, presedintele Asociatiei Crescatorilor de Pasari.
· „Productia de lapte, care este atent supravegheata de UE, va trebui radical restructurata. In momentul de fata numai 20 la suta din productie este destinata industrializarii; restul constituie autoconsum sau se vinde in afara unui control sanitar. Aceasta pentru ca peste 80% din efectivele de vaci se afla in gospodariile populatiei, ceea ce face imposibila respectarea normelor europene privind salubritatea si calitatea. Asadar, integrarea europeana trebuie sa duca la o crestere a efectivelor in ferme de dimensiuni medii si mari, pentru a putea respecta cerintele UE”, precizeaza Valeriu Steriu, secretar de stat in MAA, fost presedinte al Asociatiei Procesatorilor de Lapte.
· „Complexurile de mari dimensiuni vor trebui sa faca investitii importante pentru protectia mediului. Ar trebui sa se infiinteze crescatorii de mici dimensiuni, care sa graviteze in jurul fermelor vegetale”, considera Niculai Apostol, vicepresedinte al Asociatiei Crescatorilor de Porcine.
· „In industria zaharului, in urmatorii ani vor trebui sa apara investitori puternici, care sa sprijine cultura de sfecla, pentru ca productia sa ajunga pana la integrare de la 53.000 tone in 2000, la 500.000 tone. In aceste conditii vom putea primi o cota de 500.000 tone care sa acopere necesarul intern”, spune Ioan Armean, presedintele Patronatului Zaharului.