Salariul minim pe economie va crește la 975 de lei de la începutul anului viitor. Decizia a fost anunțată de ministrul muncii Rovana Plumb și este o altă măsură cu un iz electoral puternic. De regulă, astfel de hotărâri se iau după consultări cu sectorul privat și după studii de impact asupra mediului economic, nu ad-hoc, după vreo toană a Executivului.

Se pare însă că nimic nu contează atunci când ne aflăm în perioadă electorală, iar primul ministru candidează la cea mai înaltă funcție în stat. Drept pentru care, creșterea veniturilor celor mai prost plătiți angajați, la pachet cu vestea majorării pensiilor cu cinci procente de la aceeași dată (începutul anului viitor), sunt anunțuri numai bune pentru sensibilizarea unei bune părți a electoratului, în sensul că, iată, cineva are grijă și de noi. Desigur, deciziile arată și cât de ipocriți pot fi cei din guvern. Pe de o parte, se declară susținători ai sectorului privat și caută soluții de reducere a poverii fiscale (în special cea aferentă muncii, care este printre cele mai ridicate din Europa). Pe de altă parte, se arată a fi îngrijorați de cei cu venituri reduse și măresc veniturile fără a lua în calcul suportabilitatea acestora. Departe de mine gândul că pensionarii nu ar trebui să primească pensii mărite (5% nici nu mi se pare prea mult), dar nu ar trebui efectuate cu prețul unor noi datorii publice.

La fel și cu susținerea sectorului privat prin reducerea CAS cu 5%, reducere anulată pentru un număr foarte mare de angajatori după creșterea salariului minim pe economie. Majorarea la 975 de lei înseamnă că oamenii vor încasa 54 de lei (net) în plus, în timp ce statul primește 37 de lei (după ce reducerea CAS cu cinci puncte a însemnat încasări mai mici cu 45 de lei lunar pentru buget). Cu alte cuvinte, statul dă cu o mână și ia cu alta, iar perdanții sunt angajatorii, care cheltuie 91 de lei în plus. Angajatorii care vor avea tendința să se întoarcă către evaziune. Măcar dacă ar fi ajuns la salariați toți cei 91 de lei, ar fi însemnat un ajutor mai semnificativ pentru ei.

Avem, totuși, și niște informații bune prilejuite tot de perioada electorală. Prima este că nivelul de TVA ar fi suficient pentru buget și la 19%-20%, după cum afirmă ministrul Energiei, Constantin Niță, cu condiția ca gradul de colectare al celorlalte impozite și taxe să fie mai mare. TVA ar putea coborî fără probleme și la 14%-15%, spunem noi, dacă ar fi coborât nivelul evaziunii fiscale la TVA la jumătate față de cât este în prezent. Iar aici, la evaziune, avem și a doua veste bună prilejuită (cel puțin aparent) de perioada electorală: activitatea intensă a DNA și a ANAF în combaterea evaziunii și a altor acte de corupție. Sperăm să nu le treacă „obiceiul“ odată cu alegerea noului președinte.

 

AUREL DRĂGAN,

redactor Capital

Te-ar putea interesa și: