Timp de 10 ani, din 2008 încoace, salariații români care și-au urmărit evoluția conturilor personale au avut ocazia să vadă diferența între a economisi pentru pensie în mod individual și prin investiții și a sta la mâna planificării financiare a statului și a evoluțiilor demografice în cadrul sistemului public. Dar a spune că o astfel de măsură ar fi echivalentă cu „naționalizarea” sau „exproprierea” pilonului II e pur și simplu fals și denotă neînțelegerea modului de funcționare a sistemului.

Trebuie așadar explicat limpede: banii reprezentând procentul din CAS-ul datorat la stat care se transferă la pilonul II devin proprietatea privată a salariatului doar după ce au fost transferați la fondurile de pensii obligatorii și convertiți acolo în unități de fond, care formează activul net al fiecărui participant. Dacă statul ar decide să confiște activele fondurilor, da, asta s-ar numi expropriere și naționalizare.

Până la transfer, însă, banii sunt ai statului. Legea prevede, bineînțeles, efectuarea acestui transfer către fonduri, însă nivelul procentual al transferului și chiar existența ca atare a transferului de CAS către fonduri constituie obiectul deciziei politice discreționare a Guvernului și Parlamentului. Acestea au posibilitatea legală de a opri oricând acest transfer, oricât de nefastă ar fi o astfel de măsură – și ar fi, fără îndoială, nefastă. Să nu confundăm păguboșenia cu ilegalitatea. Am auzit politicieni spunând că românii ar putea da statul în judecată pentru că le-ar diminua pensiile private viitoare reducând sau întrerupând transferurile de CAS către pilonul II. Nu, n-ar putea.

Toată această dezbatere publică trebuie să ne amintească esența sistemului numit pilonul II de pensii. Acesta reprezintă o formă de concesionare în administrare privată a unei proprietăți de stat, la fel ca resursele subsolului precum țițeiul și gazele, la fel ca rețelele de distribuție de energie, gaze și apă potabilă. Ba chiar mai puțin decât atât. Operatorii din sectorul energetic semnează contracte și acorduri de concesiune bilaterale cu autoritățile, astfel că acestea din urmă nu le pot anula concesiunile oricând și în orice condiții.

Administratorii de fonduri de pilon II nu au astfel de contracte cu statul. Legea care prevede transferul unei părți din CAS la fonduri poate fi oricând modificată sau abrogată. Asta ar trebui să ne deschidă ochii asupra faptului că acest sistem, conceput de Banca Mondială, nu reprezintă o privatizare reală a economisirii pentru pensie și poate cădea oricând pradă guvernelor dependente de deficite bugetare.

Mai multe articole scrise de Ionuț Bălan puteți citi pe bloguluibalan.ro


Te-ar putea interesa și: