Completul de 5 de la Curtea Supremă, care în iunie a dictat patru ani de detenţie pentru Alina Bica, a motivat decizia.

Judecătorii spun că procurorii au reuşit să demonstreze că fostul magistrat a încercat să îl ajute pe omul de afaceri Ovidiu Tender să scape de închisoare, iar pedeapsa de 4 ani în spatele gratiilor, dată de prima instanţă, demonstrează că faptele de corupţie în rândul magistraţilor trebuie sancţionate aspru.

Cei cinci judecători care au condamnat-o pe Alina Bica la patru ani de închisoare au considerat că faptele acesteia au pus în pericol Justiţia, mai ales că a încercat să ajute un inculpat, Ovidiu Tender, din postura de şef al unui parchet important.

„Acţiunile inculpatei Bica nu au fost bazate pe bună credinţă, astfel cum a susţinut în declarațiile date, ci au urmărit să eludeze dispoziţiile legii şi să lezeze ordinea de drept”, se arată în motivarea ICCJ.

„După povestea livrată de domnii procurori, cred că sunt cel mai prost infractor din România”, spuna Alina Bica în 2015.

„A avut o prietenie sinceră şi dezinteresată”, afirma Nicole Tender, martor, în iulie 2018.

„În declaraţia martorului Ovidiu Tender sunt descrise discuţiile şi întâlnirile cu inculpata Bica şi promisiunile făcute de aceasta în scopul împiedicării executării unei pedepse privative de libertate prin îndepărtarea procurorului de şedinţă care nu accepta să formuleze concluzii în sensul promis”, se mai arată în motivarea ICCJ.

Alina Bica și Elena Udrea au fost ridicate de Interpol în octombrie, iar de atunci stau în arest, în aşteptarea deciziei de extrădare. Procesul de acolo s-ar putea opri, pentru că atât fostul procuror-şef, cât şi fostul ministru cer anularea sentinţelor, în baza deciziei CCR privind completurile de 5 judecători.

 

Te-ar putea interesa și: