Statele Unite și NATO au răspuns în scris pretențiilor Kremlinului la niște garanții de securitate care ar bloca extinderea și operațiunile alianței în Europa de Est. Propunerile, pe care NATO le-a transmis ambasadei ruse din Bruxelles și care au fost depuse personal la sediul Ministerului rus de Externe de către ambasadorul Statelor Unite în Rusia, John J. Sullivan, „stabilesc o serioasă cale diplomatică înainte, dacă Rusia o va dori”, le-a declarat reporterilor secretarul de stat Antony J. Blinken. Ele exprimă totodată disponibilitatea NATO în vederea unei politici a ușilor deschise pentru statele care doresc să adere, potrivit The Washington Post.

Kremlinul a dat de înțeles că nu se va grăbi să răspundă acestor propuneri, despre care Blinken a declarat că ar fi concepute împreună cu Kievul, care nu este membru NATO. „Le vom citi. Le vom examina”, a declarat pentru agenția Interfax adjunctul ministrului rus de externe, Aleksandr Grușko. „Partenerii noștri ne-au studiat proiectul timp de aproape o lună și jumătate”.

SUA și aliații se pregătesc de o posibilă invazie

Chiar dacă diplomația continuă, Statele Unite și o serie de aliați europeni își grăbesc pregătirile în eventualitatea unei noi invazii ruse în Ucraina. Ministrul britanic al apărării, Ben Wallace, a declarat la BBC că nu este prea optimist în privința șanselor de a se ajunge la o soluționare diplomatică și de a se preveni astfel o invazie rusească, deși, a mai spus el, ar mai fi încă „o șansă”.

Pe fondul acestor tensiuni, joi dimineață, Ministerul ucrainean de Interne a anunțat că patru oameni au murit, iar alți cinci au fost răniți de către un membru al Gărzii Naționale din orașul Dnipro. Atacatorul a părăsit locul incidentului având o armă asupra sa. Potrivit declarațiilor oficiale, motivele incidentului nu sunt deocamdată cunoscute.

Oficiali din Statele Unite se consultă cu o serie de țări și de companii din întreaga lume pentru a găsi o alternativă legată de aprovizionarea energetică a Europei, dependentă de exporturile de gaze naturale ale Rusiei, în cazul în care Moscova ar răspunde eventualelor sancțiuni prin întreruperea furnizării. Casa Albă a recunoscut că, indiferent de măsuri, acestea ar fi limitate, având în vedere că industria se confruntă cu probleme de ordin logistic și cu capacități restrânse.

„Fără îndoială, există probleme de ordin logistic, mai ales în privința transportului gazelor naturale. Asta ar fi o parte a discuțiilor pe care le purtăm cu multe companii și țări”, le-a declarat, miercuri, reporterilor Jen Psaki, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe. „Dar, repet, aceste discuții sunt în curs de desfășurare și nu intenționăm să le compromitem”.

Europa rămâne totuși divizată

Discuțiile pe tema unei eventuale stopări a agresiunii ruse au fost complicate de faptul că o serie de țări europene, mai ales cele care au relații mai strânse cu Moscova, s-au dovedit reținute în privința unei confruntări prea directe cu Kremlinul. În timp ce Washingtonul încearcă să îi apere pe aliați de o eventuală ripostă rusă, Wallace, ministrul britanic, este în Europa, încercând să obțină sprijin în privința unor sancțiuni. În zilele următoare, el va ajunge și în Rusia pentru discuții cu omologul său rus, Serghei Șoigu.

La Kiev, Berlinul a făcut obiectul unor dispute după ce a anunțat că va trimite 5000 de căști militare pentru a susține autoapărarea Ucrainei, în timp ce Statele Unite și alți membri ai NATO trimit armament și tone de muniție și rachete antitanc.

„Atitudinea guvernului german mă lasă mut”, a declarat tabloidului german Bild premierul Kievului, Vitalii Kliciko. „Ce alte ajutoare vor mai urma? Perne?”

Deși oficialii nu au oferit detalii în privința măsurilor punitive împotriva Moscovei, un subiect controversat ar fi conducta Nord Stream 2, care, atunci când va fi dată în funcțiune, va transporta gaze naturale în Germania. Mulți aliați europeni se opun acestui gazoduct, care de altfel sporește dependența Berlinului de Moscova.

Dmitri Medvedev, fostul președinte rus care acum este șeful adjunct al unui important consiliul de securitate, a declarat în presa locală că „nimeni nu caută să se ajungă la război”.

„Din nefericire, am ajuns practic la limitele retragerii”, a declarat el agenției Tass, făcând pare-se aluzie la faptul că NATO a primit o serie de foste republici sovietice care căutau să adere la alianță.

Putin profită de orice rețineri ale Occidentului

În același timp, Moscova pare grăbită să profite de orice diferență de vederi între Washington și aliații săi. Miercuri, președintele Vladimir Putin a avut o videoconferință cu șefi ai unora dintre cele mai mari companii italiene pentru a discuta despre relațiile economice – un eveniment pe care Roma a încercat să îl împiedice. Evenimentul a fost o demonstrație a importanței economice a Rusiei, dar și a neplăcerilor pe care ambele părți le-ar avea în eventualitatea unor sancțiuni.

Situația tensionată din Ucraina agravează totodată și disputele interne din Statele Unite, unde fruntașii republicani îl critică pe președintele Biden pentru riposta slabă în fața agresiunii ruse. Alții, din aripa și mai de dreapta a partidului, precum reprezentanta Marjorie Taylor Green (deputată republicană din statul Georgia), și J.D. Vance, un candidat la senat din Ohio, se întreabă chiar de ce implică, în definitiv, țara în Ucraina.

În Ucraina, mulți locuitori sunt pregătiți pentru o reluare a violențelor și tulburărilor din 2014, când Rusia și-a anexat Crimeea. Dacă soluționarea diplomatică eșuează, ei se așteaptă la solidaritate din partea altor țări europene.

Alena Kriciko, o femeie care locuiește împreună cu cei doi copii ai săi la Harkov, al doilea oraș ca mărime al țării, aflat la mai puțin de 50 de kilometri de frontiera rusească, declară: „În eventualitatea unei tragedii, nu-mi doresc decât ca întreaga lume să ne sprijine, să fie atentă și să ne accepte dacă i-o vom cere”.