Pentru ultima oară, pragul electoral este fixat la 7%, urmând ca la viitorul scrutin, din 2016, limita să fie redusă la 5%. Totuşi, partidele care vor obţine între 6% şi 7% din voturi vor primi, la distribuire, câte două locuri în parlament, iar cele cu 5-6% – câte un loc. Partidul lui Vladimir Putin, Rusia Unită, cotat cu 53% din opţiuni, se va menţine pe primul loc, dar este pe cale să-şi piardă majoritatea constituţională şi să nu poată adopta legi organice fără sprijinul altor formaţiuni. La scrutinul precedent, din 2007, partidul a obţinut 315 mandate de deputat din totalul celor 450, iar acum, potrivit sondajelor, va obţine 253, ceea ce indică şi o erodare a popularităţii lui Vladimir Putin.

De asemenea, vor accede în forul legislativ rus Partidul Comunist, Partidul Liberal-Democrat şi Rusia Justă. Alte trei formaţiuni nu au făcut parte din parlament şi, potrivit sondajelor, nici la alegerile de duminică nu vor depăşi pragul electoral de 7%. Este vorba de Iabloko, Cauza Dreaptă, Patrioţii Rusiei. Înregistrarea tuturor celor şapte formaţiuni politice existente în Rusia în competiţia electorală constituie o premieră pentru această ţară. Măsura se doreşte una democratică, dar partidul premierului Vladimir Putin s-a bucurat totuşi de o mai intensă promovare în mass-media publice.

Cei 450 de deputaţi ruşi vor fi aleşi prin sistemul electoral proporţional, care se aplică a doua oară în Rusia. Pe listele federale ale partidelor sunt înregistrate aproximativ 3.000 de persoane, rezultând că, pentru un fotoliu de deputat, vor concura în medie şase candidaţi. Partidele care vor obţine mai puţin de 3% nu vor primi timp de emisie gratuit la următoarele alegeri şi nici spaţiu în presa scrisă.

Cheltuielile cu organizarea alegerilor se ridică la 7,1 miliarde de ruble (175 milioane de euro), cu 2,8 miliarde de ruble mai mult decât la scrutinul trecut. În Rusia locuiesc peste 108 milioane de persoane cu drept de vot, iar două milioane se află în străinătate.

Sursa: Agerpres

Te-ar putea interesa și: