Biserica Ortodoxă ucraineană, subordonată până în prezent Patriarhiei Ruse, a anunțat, în luna mai, ruperea de aceasta, după ce Rusia a invadat Ucraina, declarându-și  „deplina independență”.

În afară de Biserica Ortodoxă ucraineană, care era subordonată canonic Patriarhiei Ruse, în Ucraina mai există și Biserica Ortodoxă a Ucrainei, care și-a obținut autocefalia în 2019, conform UPI.

Zelenski vrea să interzică tot ce are legătură cu Rusia

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a analizat în ultimele săptămâni interzicerea Bisericii Ortodoxe Ucrainene a Patriarhiei Moscovei (UOC),  din cauza legăturilor sale cu Rusia, relatează New York Times. UOC are aproximativ 7.000 de parohii și peste 60 de episcopi, care vor putea sărbători Crăciunul pe 25 decembrie, dar nu este obligatoriu. „Pentru majoritatea episcopilor bisericii, calendarul nu este o problemă dogmatică a credinței”, a declarat arhiepiscopul Fedir, șeful departamentului de tineret al UOC, pentru Christianity Today.

Trebuie să ne despărțim de Rusia dacă vrem să supraviețuim

„După agresiunea pe scară largă a Rusiei, există dorința de a deveni parte a familiei bisericilor occidentale. Dacă vrem să supraviețuim ca națiune, trebuie să ne despărțim de Rusia. Nu doar politic și fizic, ci și spiritual”, a declarat acesta. Kievul susține că OCU promovează puncte de vedere pro-ruse și că unii din preoții acestei biserici colaborează cu Mosova.

Șeful Bisericii Ortodoxe Ruse, Patriarhul Kiril, a justificat războiul declanșat de președintele Vladimir Putin contra Ucrainei ca fiind parte a unei „bătălii metafizice” de a preveni o invazie ideologică liberală din partea Occidentului. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov a acuzat recent autoritățile ucrainene că „poartă un război împotriva Bisericii Ortodoxe Ruse”.

Cele două calendare ale creștinismului

Semnificaţia sărbătorii Naşterii Domnului este aceeaşi pentru toţi creştinii, însă o parte dintre ortodocşi sărbătoresc Crăciunul, precum şi alte sărbători din cursul anului, cu o întârziere de 13 zile. În creştinism există două calendare: calendarul iulian şi calendarul gregorian. Cel de-al doilea reprezintă varianta îndreptată a primului. În 1582 s-a făcut această îndreptare, atunci când s-a constatat că vechiul calendar avea o întârziere de 10 zile.

Bisericile Apusene au adoptat calendarul nou imediat. În Răsărit, trecerea la calendarul îndreptat sau la stilul nou s-a întâmplat mult mai târziu. Alte biserici ortodoxe au rămas însă pe stilul vechi până astăzi. Este cazul Bisericilor Rusă, Sârbă, Ucraineană, al Patriarhiei Ierusalimului şi al monahilor de la Muntele Athos.

La noi în ţară, respectă calendarul neîndreptat aproximativ 500 000 de persoane din comunităţile lipoveană, sârbă, ucraineană şi stilistă (cu centrul spiritual la Mănăstirea Slătioara din judeţul Suceava).