Rominia are preamulti tarani

Seminarul organizat de Centrul European de Jurnalism i colaborare cu Directia de Agricultura a Comisiei Europene avea ca scop prezentarea oportunitatilor si a avantajelor pe care le ofera politica agricola comunitara. Dar asta se itimpla exact i perioada i care criza provocata de boala vacii nebune si de febra aftoasa la porcine si ovine a atins punctul culminant, ceea ce i-a determinat pe organizatori sa schimbe radical prezentarea. Atit de radical, icit Rudolf Strohmeier, de la Departamentul d

Seminarul organizat de Centrul European de Jurnalism i colaborare cu Directia de Agricultura a Comisiei Europene avea ca scop prezentarea oportunitatilor si a avantajelor pe care le ofera politica agricola comunitara. Dar asta se itimpla exact i perioada i care criza provocata de boala vacii nebune si de febra aftoasa la porcine si ovine a atins punctul culminant, ceea ce i-a determinat pe organizatori sa schimbe radical prezentarea. Atit de radical, icit Rudolf Strohmeier, de la Departamentul de relatii institutionale de negociere pentru integrare a afirmat ca „pentru negocieri nu exista margine de manevra, deoarece legislatia UE este foarte compacta”. Cu alte cuvinte, nu veniti aici sa negociati prea mult, acceptati ce va propunem sau ramineti i afara Uniunii.
Ce iseamna asta pentru Rominia? in primul rind, numarul persoanelor ocupate i agricultura – circa 4 milioane – ii ispaiminta pe oficialii europeni. Cu atit mai mult cu cit Rominia si Polonia dispun de cele mai mari suprafete de teren agricol dintre tarile candidate la integrare. Or, Uniunea Europeana se confrunta i prezent cu o serioasa criza de supraproductie, deci tarile comunitare nu au nici un interes sa sustina dezvoltarea productiei agricole i aceste tari. Ba chiar se recomanda reducerea productiei la mai putin de o treime din media lunara a productiei agricole realizata i Rominia i ultimii cinci ani.
Afirmatiile de mai sus au fost itarite de Alan Wilkinson, responsabilul cu programul SAPARD din partea Comisiei Europene. Wilkinson a afirmat ca suma de 529 de milioane de euro prevazuta pentru SAPARD i bugetul UE pentru anul 2000 provine din impozitele platite de cetatenii comunitari. „Este firesc ca acesti bani sa fie acordati tarilor candidate pentru realizarea unor proiecte care nu intra i contradictie cu politica agricola comunitara. Or, aceasta politica are i vedere i prezent scaderea productiei, nu cresterea ei. Tocmai de aceea, daca unul dintre statele est-europene vrea sa aloce bani i activitati pe care noi le consideram falimentare, este liber sa o faca. Cu conditia sa foloseasca banii lor, nu ai cetatenilor din UE”, sustine Alan Wilkinson.
Pozitia categorica adoptata de oficialul Comisiei Europene era, i acel moment, sustinuta i afara cladirii de aproximativ 10.000 de fermieri grevisti, veniti cu tractoare si alte masini agricole sa ceara compensatii mai mari, i bani, pentru pagubele produse de boala vacii nebune si febra aftoasa. Cum bugetul UE pentru agricultura este de 40 de miliarde de euro anual (din care 1,3 % este alocat tarilor care adera la Uniune), si pagubele produse de cele doua boli sunt estimate pina i prezent la aproximativ 20 de miliarde euro, se poate afirma ca europenii comunitari au acum destule probleme ca sa se mai lege la cap si cu cele ale est-europenilor. Desi o solutie pentru rezolvarea simultana a celor doua probleme ar exista, oficialii UE nu agreeaza o astfel de rezolvare. Este vorba de posibilitatea tarilor membre UE de a-si reface septelul cu animale achizitionate din Europa de Est. Dar reprezentantii Directiei Generale de agricultura din Comisia Europeana au respins aceasta solutie, motivind ca din informatiile existente la Bruxelles, si tarile din estul Europei au folosit faina de oase ca hrana pentru animale, deci exista posibilitatea izbucnirii unei epidemii si i aceasta zona. Altfel spus, UE va importa animale din SUA, Australia, Canada si Noua Zeelanda, iar cei din Est se pot pregati sa importe din UE, itr-un timp relativ scurt.
Concluziile seminarului nu au fost deloc icurajatoare. Daca i ceea ce priveste Ungaria si Bulgaria (tari care au iregistrat excedent comercial pe produse agricole cu UE) integrarea reprezinta o echilibrare a balantei comerciale a Uniunii, Rominia este departe de aceste performante. Mai mult, Rominiei i se recomanda dezvoltarea rurala si a serviciilor de tip turism agricol. Cum ii vom ivata pe bunicii nostri sa fie receptioneri si menajere ramine de vazut. Cert este ca, din punctul de vedere al agriculturii, prinde tot mai mult contur afirmatia unui diplomat romin, prezent la negocierile pentru Programul SAPARD: „Atentie! europeni, CSI (Comunitatea Statelor Independente) se extinde mult mai repede decit UE”.