Cum folosesc românii rețelele sociale în funcție de venit, vârstă și educație. Facebook și TikTok sunt principalele surse de informare pentru cei cu salarii mici
Românii cu venituri sub 3.000 de lei petrec mai mult timp pe rețelele sociale decât cei cu venituri ridicate, iar 44% dintre ei se informează de pe Facebook și TikTok, arată un studiu realizat de Centrul de Formare APSAP, cel mai mare centru de formare profesională din România.
Studiul oferă o radiografie detaliată a modului în care cetățenii folosesc rețelele sociale, în funcție de venit, nivel de educație, statut social și mediu de rezidență.
Facebook rămâne principala rețea de socializare, urmată de Instagram și TikTok
Potrivit cercetării derulate pe un eșantion de 1.211 respondenți cu vârste între 18 și 60 de ani, Facebook rămâne cea mai utilizată rețea socială din România, cu peste 85% dintre utilizatori activi. Instagram este folosit de 62%, iar TikTok de 37%. În ceea ce privește aplicațiile de comunicare, WhatsApp domină cu 98%, urmat de Facebook Messenger (54%) și Instagram Direct (32%).
Persoanele cu venituri mici, de sub 3.000 de lei lunar, preferă rețelele sociale drept sursă principală de informare (44,28%). În schimb, cei cu venituri între 10.001 și 20.000 de lei preferă să acceseze site-uri de știri specializate. Aceștia sunt și cei care petrec cel mai puțin timp pe social media: doar 14% spun că petrec între 2 și 4 ore zilnic pe rețelele sociale.
„Banii nu aduc fericirea, dar influențează profund comportamentele informaționale. Diferențele devin și mai vizibile când analizăm timpul petrecut zilnic pe aceste platforme: cu cât venitul și nivelul educațional sunt mai ridicate, cu atât expunerea la conținut de tip social media este mai redusă.
Această polarizare nu e doar o discrepanță economică, ci și una informațională – cu efecte directe asupra modului în care românii își formează opiniile și reacționează la realitatea cotidiană.
Riscul de manipulare, polarizare și confuzie crește exponențial, fiind influențate deciziile de zi cu zi – de la opinii politice până la alegerile de consum, în special într-un context marcat de dezinformare, fake news și campanii de manipulare pe rețelele sociale”, explică Bogdan-Costin FÂRȘIROTU, președintele Centrului de Formare APSAP și fondatorul platformei cursuri-functionari.ro.
Ruralul dominat de rețele sociale, urbanul preferă sursele specializate
Aproape 4 din 10 români din mediul rural (37%) se informează în principal de pe rețelele sociale, în timp ce în mediul urban doar 30% declară același lucru, preferând site-urile de știri sau televiziunea. Diferența indică o posibilă vulnerabilitate crescută la dezinformare în mediul rural.
34,5% dintre respondenți declară că folosesc rețelele sociale pentru informare, 22% pentru divertisment, iar doar 8% pentru educație. Cu toate acestea, întrebați separat ce tip de conținut îi atrage, 67% afirmă că preferă conținutul educațional.
„Totuși, la o întrebare capcană ce viza tipul de conținut care îi atrage cel mai mult pe români, ei răspund într-un deziderat social, 67% dintre cei 1.211 respondenți afirmând că sunt atrași de conținutul educațional. De asemenea, 34% dintre respondenți afirmă faptul că ei consumă conținut de forma imaginilor, 25% videoclipuri scurte și dinamice și doar 14% dintre ei urmăresc emisiuni sau podcasturi de lungime medie.
De aceea ne punem întrebarea, cum se poate face educație prin imagini și videoclipuri de maxim 2-3 minute? Pe platforme precum YouTube există numeroase canale ce oferă conținut educațional și interactiv, însă, se pare că nu acesta este cel preferat de către români, locul fruntaș aparținând TikTok-ului”, se întreabă Aylin DAVID, analist în cadrul APSAP.
Conținutul educațional e distribuit, dar nu neapărat consumat
Aproximativ 22% dintre cei care distribuie conținut educațional recunosc că, în realitate, nu îl consumă. Același fenomen este vizibil și la știri: 42% distribuie articole, dar nu le citesc efectiv. Această neconcordanță alimentează propagarea știrilor false, prin distribuiri necritice.
Femeile sunt mai atrase de conținut educațional (32%), motivațional (15%) și divertisment (19%). În schimb, bărbații arată interes mai mare pentru sport (23%) și știri (18%). Aceste diferențe reflectă rolul socializării de gen în formarea gusturilor media și a comportamentului digital.
„Dacă am face o comparație între rezultatele obținute într-un studiu realizat de Uniunea Europeană în anul 2023 privind identificarea conținutului fals și verificarea veridicității informațiilor accesate online și rezultatele studiului nostru observăm că 70% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 18-30 de ani consideră că pot identifica fake news, față de 36% media europeană. Diferența destul de mare între români și media europeană ne surprinde și ne confirmă că avem tendință crescută de valorizare excesivă în raport cu populația din Europa”, precizează Anca BAȘTUREA, analist în cadrul APSAP.
Această încredere excesivă poate fi periculoasă, mai ales în contextul algoritmilor care oferă utilizatorilor conținut similar cu cel consumat anterior. Această bulă informațională întărește convingerile preexistente, reducând expunerea la opinii alternative.
Securitatea dispozitivelor, o prioritate
Indiferent de gen, vârstă sau statut marital, 90% dintre români folosesc metode de protecție a telefonului. Motivele invocate includ siguranța datelor bancare, dorința de autonomie și frica de abuz. Aproximativ 40% dintre persoanele aflate într-o relație oferă acces partenerului la telefon, în timp ce 90% dintre cei singuri nu permit nimănui accesul, cu excepția membrilor familiei.
Studiul APSAP evidențiază o serie de discrepanțe structurale în ceea ce privește utilizarea rețelelor sociale. De la accesul la surse credibile de informare, la timpul petrecut online și tipurile de conținut preferate, comportamentul digital al românilor reflectă inegalități sociale și educaționale profunde.
