Cu toate acestea, Daniel David a atras atenția că învățământul românesc se confruntă de mulți ani cu o subfinanțare cronică. Aceasta limitează opțiunile reale de economisire.
Majorarea normei didactice, o variantă condiționată de standardele europene
„Da, avem lucruri de eficientizat în zona educaţiei şi cercetării, dar, în acelaşi timp ce reuşim să eficientizăm, va trebui să întoarcem tot în sistemul de educaţie şi cercetare, care are o subfinanţare cronică de foarte mulţi ani şi împreună să ne asumăm – eu înţeleg că nu acum, că e o situaţie economico-financiară complicată şi avem de luat unele măsuri, – dar peste patru sau cinci ani să atingem ceea ce noi am promis în legi, şi în Legea educaţiei şi în Legea cercetării, acele procente din PIB pentru cercetare şi educaţie. Repet, nu acum, trebuie să atingem în cinci ani acest lucru, altfel degeaba punem diverse ţinte în lege, dacă le prorogăm mereu”, a declarat Daniel David, luni după-amiază, într-o conferinţă de presă.
Daniel David: Nu pot fi atinse imediat țintele bugetare prevăzute de lege
El a explicat că analiza trebuie să țină cont de volumul de muncă al cadrelor didactice în alte state din Uniunea Europeană. Acest lucru trebuie evaluat inclusiv din perspectiva veniturilor acestora. Dacă România se dovedește a avea un număr mai mare de ore decât media europeană, ar putea exista posibilitatea unei ajustări în minus. În schimb, dacă norma este sub media europeană, creșterea acesteia ar trebui discutată doar în condițiile respectării angajamentelor privind salariile. Aceasta este relevant mai ales în cazul debutanților. Ministrul a susținut că astfel de dezbateri sunt firești. Totuși, orice decizie trebuie să se bazeze pe date obiective. De asemenea, să se bazeze pe bune practici europene.
Majorarea normei didactice, o variantă condiționată de standardele europene
Întrebat despre posibilitatea majorării normei didactice ca soluție pentru reducerea deficitului bugetar, ministrul a menționat că această propunere nu este nouă și că a fost adesea adusă în discuție atât în perioada în care ocupa funcția de ministru, cât și anterior. Daniel David a precizat că un astfel de demers nu poate fi aplicat fără o raportare clară la practicile europene.
El a explicat că analiza trebuie să țină cont de volumul de muncă al cadrelor didactice în alte state din Uniunea Europeană. Acest lucru trebuie evaluat inclusiv din perspectiva veniturilor acestora. Dacă România se dovedește a avea un număr mai mare de ore decât media europeană, ar putea exista posibilitatea unei ajustări în minus. În schimb, dacă norma este sub media europeană, creșterea acesteia ar trebui discutată doar în condițiile respectării angajamentelor privind salariile. Aceasta este relevant mai ales în cazul debutanților. Ministrul a susținut că astfel de dezbateri sunt firești. Totuși, orice decizie trebuie să se bazeze pe date obiective și pe bune practici europene.
„Această idee (a majorării normei didactice – n.r.) nu este o idee nouă, am auzit-o discutată de la începutul mandatului de ministru, am auzit-o discutată când nu eram ministru, iar mesajul meu totdeauna a fost aceasta: trebuie să ne raportăm la setul de bune practici europene şi să vedem cum stăm cu numărul de ore acolo, inclusiv în prisma veniturilor. Şi orice decizie trebuie luată în această logică. Dacă avem prea multe ore faţă de media europeană, putem să scădem. Dacă avem prea puţine, putem discuta creşterea, dar, în acelaşi timp, cu onorarea unor angajamente pe care le-am făcut faţă de profesori, inclusiv în legătură cu salariul pentru debutant. Deci eu le văd ca discuţii absolut normale, nu sunt noi, dar pentru mine ca ministru decizia trebuie să vină în urma raportării la nişte standarde europene, să vedem cum stau alţii şi facem aceste analize”, a afirmat Daniel David.
Reducerea personalului plătit cu ora, imposibilă în unele cazuri
Referitor la posibilitatea de a renunța la cadrele didactice plătite cu ora, Daniel David a afirmat că o astfel de măsură nu poate fi aplicată automat. Acest lucru trebuie făcut ținând cont de necesarul efectiv din unitățile de învățământ. Potrivit acestuia, dacă un director de școală nu are suficiente cadre didactice pentru a asigura parcurgerea integrală a curriculumului, nu poate elimina profesorii respectivi fără a afecta calitatea procesului educațional.
Ministrul a punctat că orice modificare operată în prezent în structura personalului trebuie să aibă în vedere interesul elevilor și acoperirea completă a planului de învățământ. În concluzie, deciziile privind restructurarea cheltuielilor trebuie făcute cu responsabilitate, astfel încât să nu compromită funcționarea corectă a sistemului educațional.
„Depinde câte ore sunt, depinde dacă ne permitem să renunţăm la acei profesori. Pentru mine este foarte important ca orice modificare în acest moment să nu afecteze calitatea procesului educaţional. Un director nu poate să renunţe pur şi simplu dacă nu are om care să ţină orele pentru copiii pe care îi are la clasă şi pentru curiculumul pe care îl are. Deci nu e aşa de uşor să renunţi la profesor dacă nu îţi poţi acoperi curiculum”, adaugă ministrul Educaţiei.
