Așadar, datele înregistrate de CJAS Buzău arată că numărul celor care au refuzat cardul de sănătate în favoarea unei adeverinţe care să le asigure accesul la servicii medicale a fost constant în ultimii ani.

Aproximativ 1.600 de carduri figurează ca fiind blocate

Aproximativ 1.600 de carduri figurează ca fiind blocate la nivelul anului 2023. Cele mai multe dintre ele au fost blocate deoarece beneficiarii le-au refuzat din motive ce ţin de orientările religioase.

„La nivelul CJAS Buzău sunt în evidenţă 1.622 carduri naţionale de asigurări de sănătate blocate. Au fost eliberate adeverinţe de asigurat pentru persoanele care au refuzat cardul de sănătate pentru motive religioase, astfel: în anul 2020 – 1.717 adeverinţe cu o valabilitate de 3 luni fiecare (o persoană a beneficiat de maxim 4 astfel de adeverinţe într-un an); în anul 2021 – 1.729 adeverinţe; în anul 2022 – 1.781 adeverinţe; în anul 2023 (până în prezent) – 1.106 adeverinţe”, a explicat CJAS Buzău, conform Agerpres.

Trebuie menționat că refuzul cardurilor de sănătate nu se răsfrânge asupra drepturilor pe care beneficiarii le au. Astfel, serviciile medicale pot fi validate în baza adeverinţelor eliberate de CJAS.

„Refuzul cardului şi utilizarea adeverinţei de asigurat care înlocuieşte cardul de sănătate nu are impact asupra derulării actului medical, pacientul dovedindu-şi calitatea de asigurat prin prezentarea adeverinţei prin care dovedeşte refuzul primirii cardului de sănătate. Furnizorii care acordă servicii pacienţilor beneficiari ai acestor adeverinţe vor valida serviciile medicale efectuate prin înregistrarea respectivei adeverinţe”, a subliniat CJAS Buzău.

Există discuții privind reducerea vârstei de acordare a cardurilor de sănătate

Anterior, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a afirmat că există în discuţie scăderea vârstei, care este în prezent 18 ani, de la care se eliberează cardul de sănătate, menţionând că acest lucru ţine de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS).

„Eliberarea cardurilor de sănătate era programat să aibă o evoluţie favorabilă din punct de vedere al scăderii vârstei, pentru că, ştiţi bine, în România se vor schimba şi cărţile de identitate, iar cărţile de identitate vor include şi partea de date sanitare, iar cărţile de identitate, după cum ştim, se eliberează la vârsta de 14 ani”, a spus ministrul.

El a adăugat că este o problemă care ţine direct de CNAS. „Vom colabora cu dânşii ca să găsim o soluţie, dacă este posibil şi dacă sistemul informatic actual se pretează pentru creşterea rapidă a numărului de utilizatori”, a mai spus Rafila.