Trenurile pleacă din Gara de Nord, opresc la halta PO Aeroport, de unde călătorii sunt preluați cu microbuzul până la terminalul Plecări al Aeroportului Otopeni, un drum de circa cinci minute.

Ministerul Transporturilor vrea însă să dubleze linia de cale ferată între stațiile Mogoșoaia și Balotești, în lungime de 7,9 kilometri. Proiectul va asigura o legătură feroviară directă de la Gara de Nord la Aeroportul Internațional Henri Coandă Otopeni, de care depinde aprobarea UEFA pentru organizarea unor meciuri de la Euro 2020 la București.

Potrivit unui proiect de Hotărâre de Guvern, consultat de Capital, valoarea totală a investiției este de 82,62 milioane lei, cu TVA. Lucrările ar trebui să dureze 20 de luni.

”Ca o primă etapă în asigurarea conexiunii feroviare între Gara de Nord și Aeroportul Otopeni, se va realiza dublarea liniei de cale ferată pe tronsonul Mogoșoaia – Balotești și asigurarea Punctului de Oprire „Otopeni”. Accesul pasagerilor la acest Punct de oprire se va realiza cu microbuze de la aeroport, pe modul rutier”, arată documentul consultat de Capital.

În prezent, linia de cale ferată pe care se desfășoară circulația feroviară între stațiile Mogoșoaia si Balotești este linie simplă, neelectrificată, cu o lungime de 7,9 km. Pe acest interval se află patru podețe și trei pasaje inferioare, o trecere la nivel, instalații de semnalizare și de telecomunicații care vor fi supuse și ele lucrărilor de reparare sau refacere pentru a putea fi realizată dublarea liniei și pentru a fi asigurat traficul suplimentar de trenuri în condiții de siguranță.

Obiectivul de investiţii, la faza studiului de fezabilitate, a primit avizul Consiliului Interministerial de Avizare Lucrări Publice de Interes Naţional şi Locuinţe pe 20 noiembrie.

”În urma lucrărilor prevăzute în proiect, de dublare a liniei magistrale 700 București Nord – Mogoșoaia – Balotești – Urziceni – Făurei pe distanța Mogoșoaia –  Balotești (7,9 km), se vor realiza următoarele îmbunătăţiri, faţă de situaţia actuală: – dezvoltarea și extinderea legăturilor transportului aerian cu alte moduri de transport prin interconectarea aeroportului cu întreaga rețea de cale ferată a României și cu rețeaua europeană de transport TEN-T, precum şi conexiunea cu modurile de transport urban (metrou, tramvai, etc.); – creșterea capacității de circulație de la 40 perechi de trenuri zi la 171 perechi de trenuri/zi, cu viteza maximă de circulație de 100 km/h”, arată nota de fundamentare a proiectului de act normativ.

 

În plus, va fi redus impactul negativ asuprea mediului pentru diminuarea zgomotului și vibrațiilor feroviare, prin utilizarea de materiale moderne, elastice.

Un alt beneficiu ar fi ”construirea unui nou punct de acces la linia de cale ferată, prin realizarea Punctului de Oprire Otopeni ce include construcție nouă amplasată adiacent  unui peron nou ce se va construi, scări fixe, două scări rulante și lift pentru persoane cu dizabilități va asigura condiții de atragere a traficului de călători nu numai în relația directă cu Aeroportul Internaţional Henri Coandă (plecări-sosiri) ci și prin conectarea transportului feroviar cu cel auto (DN1) și asigurarea unei legături rapide cu centrul capitalei pentru locuitorii zonelor limitrofe (localitatea Balotești)”, informează documentul.

În plus, parametri atinși ca urmare a lucrărilor de dublare a liniei de cale ferată vor asigura compatibilitatea infrastructurii feroviare române cu infrastructura transeuropeană de transport.

Lucrările vor fi executate pe teren deținut de statul român, administrat de Ministerul Transporturilor, aflat în concesiunea Companiei Naționale de Căi Ferate CFR SA, nefiind necesare exproprieri.

Finanţarea obiectivului de investiţii se realizează din fonduri de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Transporturilor.

Transportul aerian generează un trafic important de călători la şi dinspre aeroport (pasageri, însoţitori, personalul aeroporului şi serviciile auxiliare), Aeroportul Internațional Henri Coandă București (AIHCB) fiind singurul aeroport internațional major din România, potrivit datelor prezentate în Master Planul General de Transport (MPGT) aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 666/2016.

”Deplasarea utilizatorilor transportului aerian, la şi dinspre Aeroportul Internaţional Henri Coandă, se face cu mijloace auto (autobuze, taxiuri, mijloace auto proprietate personală) pe Şoseaua Bucureşti – Ploieşti. Creșterea traficului pe DN1 și pe șoseaua de centură a Bucureștiului creează blocări pe arterele de acces către AIHCB. Experienţa majorităţii metropolelor a arătat că, în condiţiile creşterii traficului rutier, trebuie ca aeroporturile să permită dezvoltarea legăturilor transportului aerian cu alte moduri de transport”, se menționează în document.

 

Traficul de pasageri al AIHCB a crescut semnificativ în ultimii ani. Spre exemplu, în anul 2014 au fost înregistrați 8,3 milioane de pasageri, iar în anul 2016 numărul de pasageri s-a ridicat la 10,99 milioane, în anii următori trendul ascendent fiind menținut. Cel mai probabil, în acest an va depăși 12-13 milioane pasageri.

Obiectivul de investiții este cuprins în Master Planul General de Transport al României, varianta august 2016, care prevede în cadrul activităţilor principale pentru soluţionarea problemelor identificate,  „Creşterea frecvenţei trenurilor pe principalele coridoare pentru îmbunătăţirea conectivităţii căii ferate”  precum şi „Infrastructură de linii noi – dublare de linii sau linii noi”, ca potenţiale îmbunătăţiri a stării precare a infrastructurii.

Te-ar putea interesa și: