Reciclarea textilelor este cuvântul-cheie al unei noi etape în gestionarea deșeurilor din România, începută oficial acum peste șase luni. Legea adoptată la începutul anului obligă administrațiile locale să înființeze puncte de colectare pentru haine, încălțăminte și alte articole textile.
Cu toate acestea, aplicarea măsurii lasă mult de dorit în numeroase zone din țară, din cauza lipsei infrastructurii și a unor proceduri clare de gestionare a acestor deșeuri.
Reciclarea textilelor, obligatorie doar pe hârtie în multe localități
Reciclarea textilelor a fost legiferată ca obligație a primăriilor, dar multe administrații locale nu au amenajat încă punctele necesare.
În unele orașe, centrele lipsesc complet, iar în altele, cele existente sunt insuficiente pentru a face față volumului. Autoritățile locale par nepregătite pentru implementarea completă a măsurii, spun cei de la ProTV.
Materialele textile colectate ajung, în majoritatea cazurilor, în alte state europene, România neavând, momentan, facilități proprii pentru reciclare la scară largă.
Centrele funcționale din marile orașe sunt intens utilizate
În orașele mari, precum Capitala, centrele de colectare a deșeurilor textile sunt deja operaționale și sunt amplasate la nivelul fiecărui sector.
Aici, locuitorii pot aduce haine, încălțăminte, genți sau alte articole similare, cu condiția ca acestea să fie ambalate în pungi sau saci.
„Mi se pare o idee bună. Cu toții cred că avem haine de care trebuie să scăpăm într-un fel sau altul”, spune cineva.
Aceste centre sunt dotate cu sisteme inteligente care notifică administratorii atunci când se apropie de capacitatea maximă. Un camion specializat ridică frecvent aceste deșeuri, care sunt apoi transferate la un centru de selectare.
Colectare zilnică, dar fără o destinație clară în România
Reciclarea textilelor este susținută în marile orașe printr-un sistem eficient de colectare, dar destinația finală a deșeurilor nu este clar stabilită prin lege.
În Sectorul 6 din București, aproximativ 20% din hainele colectate sunt reintroduse în magazinele second-hand. Restul sunt fie tocate pentru scopuri industriale, fie valorificate energetic.
Însă, pentru această ultimă etapă, România apelează la Bulgaria, întrucât nu există fabrici specializate în reciclare textilă pe teritoriul național.
„Cam de 3-4 ori se umple această remorcă care merge apoi la stația de valorificare, iar colectarea se face zilnic și în funcție de gradul de umplere”, spune Alexandru Predoi, companie colectare deșeuri.
România are în plan 26 de fabrici de reciclare, dar fondurile sunt incerte
Un proiect inclus în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) prevede construcția a 26 de unități de reciclare pentru textile. Totuși, acordarea fondurilor necesare este în continuare incertă.
Până când acest plan va fi pus în practică, cetățenii care doresc să contribuie la reciclarea textilelor trebuie să caute singuri centrele disponibile. Listele acestor puncte sunt publicate, în general, pe site-urile primăriilor.
Poluarea din industria de textile crește alarmant în Europa
Reciclarea textilelor este esențială în contextul în care această industrie produce cantități uriașe de deșeuri. Datele Agenției Europene de Mediu arată că Uniunea Europeană generează anual peste 6,9 milioane de tone de deșeuri textile. Din acest total, doar 15% sunt reciclate în mod corespunzător.
În același timp, industria ultra-fast fashion contribuie tot mai mult la supraproducție și poluare. Franța este prima țară din Europa care încearcă să limiteze acest fenomen prin măsuri legislative care interzic influențatorilor promovarea brandurilor ce practică vânzarea rapidă de haine ieftine online.
