Românii au luat măsuri pentru a-și proteja datele personale pe internet
Laptop. SURSA FOTO: Pixabay
Românii au început să ia măsuri dratice pentru a preveni accesul la datele personale pe internet. Potrivit ultimelor date, peste jumătate dintre persoanele care folosesc internetul au devenit mai atente la datele personale.
Românii devin din ce în ce mai interesați de confidențialitatea datepor personale. Conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS), mai mult de jumătate dintre persoanele în vârstă de 16-74 ani care au folosit internetul în ultimele 3 luni, în anul 2020, şi-au luat măsuri pentru a preveni accesul la datele personale pe internet.
Potrivit sursei citate, dintre aceste persoane, mai mult de 7 din 10 au citit politica de confidenţialitate înainte de a furniza date cu caracter personal, 50,8% au limitat accesul la profilul sau conţinutul de pe site-urile reţelelor de socializare, 47,8% au refuzat permiterea utilizării datelor cu caracter personal în scopuri publicitare, iar 45,1% au restricţionat sau au refuzat localizarea geografică, în timp ce doar o persoană din 10 a verificat securitatea site-ului web unde a furnizat date cu caracter personal.
În același timp conform analizei realizate pe grupe de vârstă, se observă că cei mai mulţi utilizatori de internet care au luat măsuri de a gestiona accesul la datele personale în mediul online au provenit din grupa de vârstă de 16-34 ani (respectiv 3 din 5 persoane), urmaţi de grupa de vârstă 35-54 de ani (mai mult de jumătate dintre ei).
Cine sunt românii care își țin datele personale în siguranță
Reprezentanții INS mai precizează că nivelul de instruire s-a reflectat în gradul de preocupare legat de administrarea accesului la datele personale pe internet. Astfel, mai puţin de 4 din 5 dintre cei cu studii superioare şi-au luat măsuri de prevenţie, comparativ cu cei circa jumătate care au studii medii sau cu cei de peste o treime cu nivel de instruire scăzut.
În ceea ce pivește clasificare pe medii de rezidenţă, ponderea utilizatorilor din urban care doresc să prevină accesarea informaţiilor personale de pe web a fost mai mare cu 10,3 puncte procentuale decât cel din mediul rural.
Totodată, INS precizează că circa jumătate (49,1%) dintre românii care au accesat un site web în ultimele 3 luni cunoştea că se utilizează cookie-uri ce urmăresc activitatea pe internet în scopul realizării unui profil pentru fiecare utilizator şi al difuzării de publicitate personalizată. Peste 7 din 10 persoane dintre cei cu pregătire superioară aveau informaţii despre tehnologiile de tip cookie, pe când printre cei cu pregătire medie doar o proporţie de 46%, iar dintre cei cu nivel scăzut de instruire doar 36,9% aveau astfel de cunoştinţe.
Diferenţa dintre ponderea celor ce cunoşteau rolul fişierelor cookie descărcate de browsere de pe site-urile web din mediul urban a fost cu 12,8 puncte procentuale mai mare faţă de cel din rural.
Câți români știu să modifice setările browser-ului
În ceea ce privește nivelul conștințelor, potrivit INS, într-o proporţie de 16,6%, utilizatorii de internet în ultimele 3 luni au ştiut să modifice setările din browser-ul de internet cu intenţia de a preveni sau a limita cookie-urile pe oricare dintre dispozitivele lor.
Intervenţia în setările motorului de căutare cu scopul de a reduce accesul cookie-urilor, au făcut-o 32,6% dintre persoanele cu instruire superioară, iar printre cei cu instruire medie şi scăzută, proporţiile sunt mai reduse (13,4%, respectiv 12,4%).
Legat de îngrijorarea că activitatea online este monitorizată în vederea difuzării de publicitate personalizată, s-a remarcat că 56,8% dintre persoanele în vârstă de 16-74 ani, care au navigat pe internet în ultimele 3 luni, nu şi-au exprimat îngrijorarea sub acest aspect, 37% au fost oarecum îngrijorate, iar 6,2% au fost foarte îngrijorate de acest aspect.
Totodată, cercetarea INS mai semnalează că, dintre utilizatorii care au accesat internetul în ultimele 3 luni, 14% au avut abilitatea de a folosi programe (software) care să limiteze capacitatea de a le fi urmărite activităţile pe internet.
Totul a început la 17 ani când am început facultatea de Psihosociologie. Mi-am dorit întotdeauna să le ofer celor din jur o claritate mai mare a lucrurilor care îi înconjoară, însă odată cu finalizarea studiilor mi-am dat seama că nu mă pot adresa unui număr atât de mare de persoane. Tocmai din acest motiv, am început programul de masterat din cadrul Facultății de Jurnalism, specializarea Managementul Instituțiilor Mass-media, loc unde am învățat cum să mă adresez unui număr mai mare de persoane și totodată cum să mă fac și auzită. Primul meu job a fost în cadrul publicației România Liberă, unde am lucrat în perioada programului de master timp de doi ani de zile. Aici m-am putut dezvolta, am putut scrie articole psihologice și nu numai. A fost ce mi-am dorit până la un momendat. A urmat apoi agenția de presă PS NEWS, iar în final am ajuns la Capital, un loc unde, spre deosebire de celelalte publicații pot fi abordate mai multe subiecte, de la mondene, lifestyle, până la politică și economică, lucru care mi-a lărgit orizonturile. Mă consider o persoană activă și dornică de noutate. Una dintre cele mai mari pasiuni ale mele este Kiteboarding-ul, un sport care antrenează atât psihicul cât și fizicul, un sport care mă ajută să creez să mă inspir și de asemenea, îmi dă vibrația pozitivă de care am nevoie. Pe lângă sporturile acvatice, am o pasiune și pentru domeniul auto, motiv pentru care, cele mai multe vacanțe din copilărie le-am petrecut în atelierul tatălui meu, învățând și ajutându-l cu tot ce avea nevoie. Viața însă, mi-a pregătit alte surprize plăcute.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





