Ministrul român pentru afaceri europene, Leonard Orban, a anunţat că proiectul bugetului UE pentru politicile din domeniul agricol în perioada 2014-2020 prevede o sumă totală de 1.025 miliarde de euro. „Dar, unele state fac presiuni pentru reducerea acestei sume cu 200-300 miliarde de euro. Probabil că, mai devreme sau mai târziu, va trebui să acceptăm o reducere, dar aceasta va trebui să fie una echilibrată la nivelul tuturor politicilor UE“, a spus Orban, la conferinţa „50 de ani de Politică Agricolă Comună“, care a avut loc zilele trecute la Bucureşti.
Se reduc subvenţiile pentru fermele mari
Una dintre măsurile dure anunţate de Comisia Europeană (CE) pentru viitorul buget constă în plafonarea plăţilor directe acordate fermierilor care lucrează suprafeţe mari. În prezent, aceştia primesc 200 de euro/ha, astfel încât cei care lucrează suprafeţe de câteva mii de hectare ajung să primească sume de ordinul milioanelor de euro, în fiecare an. Potrivit noii strategii bugetare, adoptată de UE pentru perioada 2014-2020, marilor fermieri li se va acorda o sumă fixă, de aproximativ 300.000 de euro, indiferent câte hectare lucrează.
„După calculele făcute de noi, în România este vorba de câteva zeci de ferme cu peste 2.000-2.500 de hectare care ar fi afectate, dintr-un total de un milion de beneficiari de plăţi directe“, a declarat Dacian Cioloş, comisarul UE pentru agricultură şi dezvoltare rurală. El a precizat că suma rămasă nealocată după plafonare nu va fi pierdută de România, ci ea va rămâne la agricultori, urmând să fie folosită pentru alte tipuri de instrumente de susţinere financiară.
„Este vorba de o reorientare a acestor plăţi şi de o mai bună ţintire a lor, şi anume, direct în veniturile agricultorilor. De asemenea, fondurile vor fi ţintite mai clar pe producătorii activi, adică pe cei care lucrează pământul, precum şi pe tinerii fermieri“, a spus Cioloş.
În acelaşi scop, în viitorul exerciţiu bugetar va fi folosită o schemă mult simplificată pentru fermele mici, care vor primi o sumă fixă în fiecare an, fără evaluări şi analize inutile. Pe de altă parte, comisarul a menţionat că „pentru a nu incita fermele mici să rămână în această activitate doar pentru a primi această subvenţie, am propus în PNDR o schemă complementară de restructurare. Vor avea un sprijin financiar prin PNDR, mai consistent decât această plată, aceia care renunţă la activitatea agricolă din motive de vârstă sau de reorientare profesională“.
Sunt loviţi cei mai competitivi producători agricoli
Fermierii, ca şi oficialii români, în frunte cu ministrul agriculturii, Daniel Constantin, nu agrează propunerea de plafonare a plăţilor directe pentru marile exploataţii, care sunt şi cele mai competitive. Dar, dacă plafonarea va fi obligatorie, şi, cu siguranţă că aşa se va întâmpla, atunci România va pleda pentru stabilirea unui prag cât mai înalt, astfel încât să nu fie afectată securitatea alimentară şi să nu fie stimulată o nouă fărămiţare agrară, situaţie nedorită cu care România deja se confruntă.
„România va pleda pentru aplicarea graduală a acestei măsuri şi va propune ca sumele rămase după plafonare să nu fie returnate, ci să fie utilizate pentru acordarea de plăţi suplimentare tinerilor fermieri, precum şi fermelor mici“, a spus ministrul agriculturii, Daniel Constantin.
Potrivit unui studiu realizat de un grup de specialişti români, sub coordonarea Dr.  Daniela Giurcă, plafonarea anunţată de CE va afecta puternic veniturile celor mai competitive ferme agricole, şi anume cele de peste 5.000 ha, dar, într-o mai mică măsură, şi fermele de 2.000- 5.000 ha. Cele mai afectate vor fi circa 30 de ferme mari, care ocupă 4% din suprafaţa eligibilă pentru plăţi directe. 
România şi Bulgaria, cele mai afectate
În opinia specialiştilor, un lucru este sigur: statele net-contributoare la bugetul UE nu vor fi dispuse să accepte mari modificări în redistribuirea fondurilor între ţările membre, mai ales către ţările nou-aderente, precum România şi Bulgaria. Această reţinere, care, de altfel, s-a manifestat şi în 2007, este cu atât mai previzibilă în condiţiile actualei crize economice, care pune sub presiune zona euro şi implică acordarea de ajutoare financiare consistente unor ţări precum Grecia, Irlanda sau Portugalia.

Suma rămasă nealocată după plafonare nu va fi pierdută de România, urmând să fie folosită pentru alte tipuri de instrumente de susţinere financiară prin PAC, precum investiţiile, inovaţiile sau aplicarea rezultatelor cercetării în practică.
Dacian Cioloş, comisar european.