România va avea 5 master planuri în prima jumătate a anului 2023. Alexandru Rafila: Lucrăm acum la această strategie naţională de sănătate

În cursul zilei de luni, 5 decembrie, ministrul Sănătății a anunțat că master planurile de servicii de sănătate pentru cinci regiuni de la noi din țară vor fi gata în prima jumătate a anului viitor. În același timp, cele trei care există deja vor fi revizuite.

„Lucrăm acum la această strategie naţională de sănătate, aflată deja în transparenţă şi care este în momentul de faţă studiată de comisiile de specialitate pentru a vedea dacă strategiile sectoriale se potrivesc cu ceea ce prevede această strategie naţională, iar în prima jumătate a anului viitor vom avea master plan pentru 5 regiuni din România, master plan privind de nevoia de servicii de sănătate, iar cele 3 care există deja vor fi revizuite, încât dezvoltarea sistemului de sănătate, până în anul 2030, să se facă pe baze reale legate de nevoia de servicii de sănătate, nu pe impresii. De multe ori se întâmplă să luăm decizia astfel”, a afirmat ministrul Sănătății, Alexandru Rafila.

A fost prezentat proiectul Strategiei Naționale de Sănătate a României

Declarațiile ministrului Alexandru Rafila au avut loc la Târgu Mureș, acolo unde a fost ținută o dezbatere numită „Direcţii strategice pentru sistemul de sănătate din România, până în 2030″, organizată la Universitatea de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie „George Emil Palade”.

Tot în cadrul acestei dezbateri, ministrul Sănătății a prezentat pe scurt proiectul Strategiei Naţionale de Sănătate a României. Amintim că acesta a fost lansat în dezbatere publică cu o zi în urmă.

De asemenea, șeful de la Sănătate a prezentat sumar și posibilitățile de finanțare a proiectelor din sănătate prin diverse programe, precum şi stadiul în care se află demersurile pentru construirea celor trei spitale regionale din judeţele Iaşi, Cluj şi Dolj.

”România a trecut prin transformări politice, economice și sociale profunde în ultimii 30 de ani, fapt care a avut un impact major atât în starea de sănătate a populației, cât și în organizarea sistemului de sănătate actual. Trecerea de la un sistem politic totalitar la un sistem democratic, reformele economice, sociale și educaționale perpetue, dar și tranziția nefinalizată a sistemului de sănătate au avut un impact direct și major ambivalent în principalii indicatori demografici și cei ai stării de sănătate (natalitate redusă, spor natural negativ constant, emigrație importantă, creșterea speranței de viață, mortalitate infantilă în scădere foarte lentă, schimbarea modelului de morbiditate și mortalitate, mortalitate evitabilă ridicată). Pe deoparte, reminiscențele unui sistem extrem de centralizat și coercitiv, iar, pe de altă parte, lipsa standardelor, împreună cu laxitatea în interpretarea regulilor, reprezintă factori suplimentari care influențează situația sistemului de sănătate actual.

În contextul analizei efectuate, diminuarea importanței acordate conceptului de sănătate publică și favorizarea aproape exclusivă a asistenței medicale curative, precum și „contradicția” dintre ceea ce precizează actele normative și acțiunile implementate, raportul finanțării celor două categorii de servicii, distribuția resurselor umane specializate și mai ales uzitarea greșită a responsabilității individuale versus responsabilitatea statului referitoare la serviciile de prevenție / serviciile curative au condus în mare parte la situația de fapt, respectiv la un sistem de sănătate care nu reușește să pună un semn aritmetic între investiții și rezultatele obținute în starea de
sănătate”, se arată în Strategia Națională de Sănătate 2022-2030.