Este pentru prima oară în istoria recentă când statul român depășește acest prag. Iar traiectoria ascendentă a datoriei reflectă o realitate îngrijorătoare: deficite bugetare cronice, costuri tot mai mari de finanțare și cheltuieli de stat în creștere accelerată.

La finalul lunii martie, datoria publică era de 998,2 miliarde lei (55,8% din PIB). Iar la sfârșitul anului 2024 fusese raportată la 964,4 miliarde lei (54,8% din PIB). Comparativ, în decembrie 2019, România înregistra o datorie de doar 372,9 miliarde lei, adică 35% din PIB.

Datoria publică s-a triplat

În mai puțin de șase ani, datoria publică aproape s-a triplat. Ceea ce reprezintă o creștere alimentată de pandemie, măsuri de sprijin economic, creșteri salariale în sectorul public și investiții finanțate din împrumuturi.

Momentul tehnic al depășirii bornei de 1.000 de miliarde a fost influențat de înregistrarea unei emisiuni de obligațiuni internaționale. Deși împrumutul de 2,75 miliarde de euro fusese contractat la sfârșitul lunii martie, el a fost înregistrat oficial în datoria publică pe 2 aprilie.

Cu toate acestea, Ministerul Finanțelor a publicat abia la sfârșitul lunii iulie datele oficiale aferente lunii aprilie, într-un context tensionat din punct de vedere fiscal, în care presiunea pentru stabilizarea bugetului este tot mai puternică.

Dobânzi mai mari, costuri uriașe

Pe lângă creșterea datoriei, nota de plată a împrumuturilor este tot mai mare. În primele cinci luni ale anului 2025, statul a cheltuit 22,86 miliarde de lei doar pentru plata dobânzilor, cu 43% mai mult față de aceeași perioadă din 2024. Adică atunci când achitase 16 miliarde de lei. Această majorare abruptă reflectă nivelurile ridicate ale dobânzilor la care România este obligată să se împrumute, în condițiile în care deficitele bugetare persistente cresc percepția de risc a investitorilor și, implicit, costurile de finanțare.

În ultimii cinci ani, România a acumulat deficite bugetare anuale consistente, potrivit metodologiei ESA (utilizată de Eurostat):

  • 2020: 9,2% din PIB

  • 2021: 7,1%

  • 2022: 6,4%

  • 2023: 6,6%

  • 2024: 9,3% – cel mai mare din Uniunea Europeană

Aceste deficite mari au dus la un necesar constant de finanțare externă și internă, accentuând dependența de piețele financiare și creând un cerc vicios: cu cât deficitul e mai mare, cu atât crește datoria și costul acesteia.

Estimări pentru 2025: aproape 1.100 miliarde de lei și 232 miliarde de refinanțat

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, estimează că datoria publică va continua să crească. Și ar putea ajunge până la 1.100 miliarde de lei până la finalul anului 2025, adică aproximativ 58,1% din PIB.

Această proiecție se bazează pe un deficit bugetar de 7% din PIB, echivalentul a aproximativ 135 miliarde lei. În plus, România trebuie să refinanțeze datorii scadente în valoare de circa 97 miliarde lei anul acesta, ceea ce ridică necesarul brut de finanțare la 232 miliarde lei.

Potrivit Ministerului Finanțelor, aproximativ 45% din această sumă va fi atrasă din surse interne, iar restul de 55% de pe piețele externe.