În actuala formă a legii, sistem regimul de impozitare offshore generează o cotă totală a statului (government take) de aproximativ 90% din profiturile generate de un proiect standard de gaze naturale offshore. Însă, profitul companiei petroliere care se ocupă cu extracţia gazelor şi punerea lor pe piaţă ar fi de 10%. Drept urmare, ExxonMobil are în plan să renunțe la cota de participare din proiectul Neptun Deep din Marea Neagră care în prezent este cel mai promiţător perimetru din Marea Neagră.

Legea se va modifica astfel încât, statul ar urma să primească 60% din profitul generat de exploatarea gazelor din Marea Neagră. 

Sistemul de impozitare din România este astfel unul care efectiv descurajează investițiile viitoare în offshore. În contextul în care producția de gaze naturale națională a suferit scăderi considerabile pe măsura exploatării și epuizării treptate a depozitelor convenționale existente, iar specialiștii estimează că menținerea sau chiar creșterea producției naționale putea fi realizată în mod substanțial numai prin intermediul zăcămintelor offshore, este de așteptat ca sistemul actual de impozitare să conducă la

  •  descurajarea investițiilor offshore,
  •  limitarea activității la depozitele mature onshore aflate în producție, cu un grad de epuizare ridicat și declin accentuat și, implicit,
  •  scăderea producției naționale și la creșterea dependenței de importuri”, arată autorii studiului

Ministerul Energiei a elaborat un proiect de lege prin care a diminuat condițiile din legea offshore. Totodată sunt acceptate și solicitările companiilor petroliere.

“Prin modificările din proiect, cota totală a statului (government take) atinge un nivel mai echilibrat de aproximativ 60% din profiturile generate într-un proiect standard offshore, ceea ce oferă o șansă pentru dezvoltarea proiectelor din Marea Neagră”, arată autorii studiului.

Având în vedere legislația actuală și legislația viitoare, prețul gazului la care au fost calculate aceste procente este același: 17-18 euro/MWh.

Modificările din proiectul de lege sunt următoarele:

  • Ridicarea pragului peste care se determină veniturile suplimentare pentru care se datorează impozit, de la 45,71 lei/MWh, la 100 lei/MWh;
  • Posibilitatea deducerii investițiilor în cuantum de până la 60% din impozitul suplimentar, comparativ cu limita de 30% din prezent;
  • Eliminarea prevederilor cu privire la nedeductibilitatea din perspectiva impozitului pe profit a investițiilor deduse la calculul impozitului suplimentar;
  • Înlocuirea obligației de a comercializa cel puțin 50% din producție pe piața națională, cu obligația (temporară, până la 31.12.2021) de a oferta o cantitate de maximum 20% din producție pe piața centralizată;
  • Exceptarea titularilor de acorduri petroliere de la prevederile O.U.G. nr. 114/2018 și O.U.G. nr. 19/2019 (contribuția de 2% ANRE și obligația de a vinde la un preț de maximum 68 lei/MWh);
  • Nu în ultimul rând, proiectul de lege introduce prevederi mai clare și cuprinzătoare în ceea ce privește fixarea regimului fiscal specific pe durata acordurilor petroliere;