România și Franța cer suspendarea acordului UE-Mercosur, alarmați de riscurile pentru agricultură
Sub presiunea nemulțumirilor tot mai vizibile din sectorul agricol european, România și Franța s-au aliniat într-un demers ferm la Bruxelles, solicitând suspendarea cu cel puțin doi ani a acordului de liber schimb dintre Uniunea Europeană și blocul Mercosur. Miniștrii Agriculturii din cele două țări au argumentat că este nevoie de timp pentru o analiză detaliată a impactului pe care acest tratat l-ar putea avea asupra fermierilor europeni și a siguranței alimentare din Uniune. Inițiativa franco-română, menită să ofere un respiro agricultorilor afectați de concurența sud-americană, a atras rapid sprijinul unor state precum Italia, Austria, Polonia și Ungaria, iar dezbaterea privind viitorul acordului a redevenit una dintre cele mai aprinse pe agenda europeană.
Discuții tensionate la Bruxelles: Agricultorii europeni, pe agenda principală
La Bruxelles, sub presiunea crescândă a protestelor fermierilor din Europa, România și Franța au lansat un apel comun pentru amânarea cu cel puțin doi ani a acordului comercial dintre Uniunea Europeană și blocul sud-american Mercosur. Florin Barbu, ministrul român al Agriculturii, a anunțat după întâlnirea cu omoloaga sa franceză Annie Genevard că cele două țări solicită oficial „o analiză aprofundată a impactului asupra sectorului agricol și a siguranței alimentare, înainte ca acordul să fie pus în aplicare”.
Potrivit ministrului Barbu, România nu poate accepta forma actuală a tratatului, care ar pune o presiune masivă pe fermierii autohtoni.
„La Bruxelles, am răspuns invitației doamnei Annie Genevard, ministrul francez al Agriculturii și Securității Alimentare pentru a discuta două teme de maximă importanță pentru fermieri: acordul de liber schimb UE–Mercosur și viitorul Politicii Agricole Comune. Am propus o prorogare de cel puțin doi ani a aplicării Acordului UE-Mercosur, pentru a permite statelor membre să realizeze o analiză detaliată a efectelor asupra fermierilor și asupra siguranței alimentare”, a precizat Florin Barbu, luni pe Facebook.
Declarație comună de opoziție: Italia, Austria, Polonia și Ungaria se alătură demersului
Inițiativa franco-română nu rămâne izolată. Ministra franceză Annie Genevard a propus redactarea unei declarații comune de opoziție, demers la care și-au anunțat deja participarea Italia, Austria, Polonia și Ungaria.
„La rândul său, ministrul francez Annie Genevard a propus inițierea unei declarații comune de opoziție față de forma actuală a acordului, care să reflecte preocupările legitime ale fermierilor europeni. Am convenit asupra semnării acestei declarații comune, ce urmează a fi transmisă Comisiei Europene. Acestui demers se vor alătura și alte state membre. Italia, Austria, Polonia și Ungaria și-au exprimat deja intenția de a adera la acest demers”, a mai spus ministrul.
Documentul urmează să fie transmis Comisiei Europene și să reflecte „preocupările legitime ale fermierilor europeni față de efectele dezastruoase ale unui aflux de produse sud-americane pe piața comunitară”.
„Obiectivul nostru este să impunem o reevaluare serioasă a acordului. Vom insista ca standardele europene să fie respectate la sânge, iar interesele producătorilor din Uniune să nu fie sacrificate pe altarul liberalizării comerțului”, a punctat Genevard.
Acordul UE-Mercosur, între presiuni geopolitice și critici acerbe
Acordul de liber schimb UE-Mercosur, negociat timp de peste două decenii, ar urma să deschidă piața europeană pentru mărfurile din Brazilia, Argentina, Paraguay și Uruguay. Suporterii tratatului, printre care Germania, argumentează că reducerea barierelor comerciale va diminua dependența de China și va proteja exportatorii europeni în fața unei eventuale escaladări tarifare impuse de SUA.
„Așa cum am transmis încă de la începutul acestui an, România nu poate fi de acord cu acest acord care le-ar crea mari dificultăți fermierilor noștri”, a continuat ministrul Agriculturii.
Comisia Europeană estimează că acordul ar aduce beneficii de miliarde de euro pentru industria auto, vinuri, textile sau echipamente IT din UE și ar crește accesul la materii prime esențiale precum litiul. Totuși, scepticii avertizează că agricultura europeană riscă să fie pusă la zid de concurența neloială din America Latină.
Fermierii, principala miză: temeri privind importurile de carne și standardele alimentare
Principalul motiv de îngrijorare rămâne sectorul agroalimentar. Opozanții acordului avertizează că importurile masive de carne de vită, cereale și alte produse agricole sud-americane ar putea submina agricultura locală și ar compromite standardele stricte impuse producătorilor europeni.
„Avem nevoie de garanții ferme că standardele de siguranță alimentară și protecție a mediului nu vor fi diluate. Nu putem accepta ca fermierii europeni să fie sacrificați în numele unui comerț global lipsit de reguli egale”, a transmis Florin Barbu, subliniind că fermierii români se confruntă deja cu provocări majore legate de prețuri și competitivitate.
Acordul UE-Mercosur nu poate intra în vigoare fără aprobarea a cel puțin 15 state membre, reprezentând 65% din populația Uniunii Europene. Presiunea crescândă din partea guvernelor preocupate de viitorul fermierilor autohtoni complică și mai mult calculele de la Bruxelles, într-un moment în care prioritățile economice și geopolitice ale UE sunt tot mai disputate.
