Holzindustrie Schweighofer este una din companiile care se confruntă cu credibilitatea scăzută a oamenilor. Prezentă pe piaţa din România din 2002, acum compania este lider în afacerile europene de prelucrare a lemnului. În anul 2015 a izbucnit un scandal din interiorul firmei, când un angajat cu poziție înaltă se afla în fața unui activist sub acoperire şi era dispus să accepte lemn tăiat în mod ilegal, dezvăluindu-se practica companiei de a acorda bonificații pentru lemnul tăiat ilegal din pădurile României. Ulterior, Schweighofer a anunțat implementarea unui plan de măsuri pentru o industrie sustenabilă a lemnului şi s-a şi ţinut de cuvânt.
Anul trecut DIICOT a efectuat percheziţii la mai multe fabrici de cherestea din România, prejudiciul estimat de anchetatori fiind de peste 25 milioane de euro.
„Nimic din ceea ce facem nu este în afara normelor legale. Considerăm că sistemul nostru de due diligence este unul dintre cele mai dezvoltate din lume”, a declarat Dan Bănacu, directorul general Holzindustrie Schweighofer România
„Întotdeauna operăm conform normelor legale şi cooperăm cu autorităţile, pentru că este în avantajul nostru acest lucru. Nu ne este teamă de investigaţia din România”, spun liderii Holz din Austria.
Ca răspuns la critici, compania a prezentat un plan de acțiune pentru o industrie durabilă a lemnului în România şi a implementat un sistem de urmărire GPS numit „Timflow”, sistem pe care am avut ocazia să îl testăm şi noi.
Holzindustrie Schweighofer înregistrează traseul camioanelor care livrează masă lemnoasă către fabricile de cherestea. Aceste date, împreună cu fotografiile camioanelor încărcate, sunt făcute publice pe www.timflow.com. Orice oprire sau deviere de la traseu a camionului încărcat cu lemn este semnalată prin această aplicaţie. Compania demonstrează prin aceste date că nu primește lemn de origine ilegală și respectă, de asemenea, angajamentul său voluntar de a nu accepta lemn din parcurile naționale.
„Efortul prin care se face trasabilitatea lemnului este foarte mare, din punct de vedere financiar”, a precizat Dan Bănacu, directorul general Holzindustrie Schweighofer România
Odată ajuns camionul la poarta fabricii, teancul de documente de însoţire a lemnului şi traseul parcurs sunt verificate în baza înregistrării GPS. Dacă transportul nu corespunde cu fotografiile făcute iniţial, atunci lemnul este dat deoparte şi investigat, chiar şi câteva săptămâni. Toate camioanele care livrează lemn la poarta fabricilor au supraveghere GPS, TimFlow fiind lansat în aprilie 2017.

ISTORIE. Întreprindere tradițională de familie
O familie originară din Austria, cu o puternică pasiune pentru lemn, a pus bazele pe la 1642 companiei care este astăzi Holzindustrie Schweighofer. Iniţial a fost o întreprindere tradițională de familie, iar astăzi a ajuns să aibă 3.100 de angajați în Austria, Germania și România. Dezvoltarea a început în 1956 când Franz și Maria Schweighofer au preluat fabrica de cherestea a familiei din Brand, Austria. Au urmat achiziţii masive, familia Schweighofer marcând multe premiere în industria prelucrătoare de lemn.
1977- se lansează o linie unică în lume de profilare a bușteanului de mici diametre
1984- îşi deschide porţile cea mai mare fabrică de cherestea de la acea vreme în Ybbs an der Donau, Austria
1996- compania preia cea mai mare și cea mai modernă fabrică de cherestea în Zdirect, Republica Cehă
1998- devine a treia cea mai mare companie de cherestea din lume
În 2003, compania începe producția într-o fabrică nouă în Sebeș, România. Patru ani mai târziu, deschide un hotel de 4 stele în Rădăuți. În 2008 încep operațiunile la cea de-a doua fabrică de cherestea la Rădăuți. Un an mai târziu fabrica Swedwood România din Siret va fi preluată de companie. Cea de a treia fabrică de cherestea a companiei a fost deschisă în 2015 la Reci, în județul Covasna. Pe lângă cele trei fabrici de cherestea, compania are şi două fabrici de panouri, unitatea de producţie de la Comăneşti fiind cea mai mare din lume de acest gen.
Ce fac austriecii de la Schweighofer în România
Grupul din România este condus din 2016 de Dan Bănacu. Acesta lucrează cu lemnul din 1999 şi a fost directorul fabricii de panel din Comăneşti înainte ca aceasta să fie cumpărată în 2010 de Holzindustrie Schweighofer. Societatea cu acţionariat austriac, care activează pe piaţa prelucrării lemnului, procesează 6% din totalul lemnului de răşinoase recoltat din ţara noastră. Din toată cantitatea de lemn procesată de Schweighofer, 60% provine din import, din ţări precum Cehia, Bosnia, Ungaria, Polonia, Germania, Austria. Lemnul prelucrat în România şi Germania de Holzindustrie Schweighofer este comercializat în peste 70 de ţări din lume.
Potrivit domnului Bănacu, totalul investiţiilor realizate de Holzindustrie Schweighofer în ţara noastră a fost de 800 de milioane de euro.
“Profitul realizat de Holzindustrie Schweighofer în România a fost reinvestit tot în România, a afirmat Dan Bănacu, directorul general al companiei.
„Ca să fie eficient, lemnul trebuie prelucrat în combinate mari. Înainte de 1990, existau numai astfel de combinate, nu erau firme mici de prelucrare a lemnului. România şi-a plătit datoriile cu cherestea, înainte de 1989. După Revoluţie, însă, toate combinatele au dispărut. Noi aducem valoare adăugată, întrucât vindem lemnul prelucrat la un preţ de 247 de euro metrul cub, în timp ce, în piaţă, lemnul se vinde la 140 de euro/mc”.
Acesta a menţionat că, din producţia secundară, cum ar fi coaja copacilor, Schweighofer produce peleţi, utilizaţi în domeniul energiei verzi. Producţia de peleţi, anul trecut, a fost de 370 de tone.
Cifra de afaceri realizată anul trecut în Germnaia şi România s-a ridicat la 532 de milioane de euro, cea mai mare parte a vânzărilor provenind din România.
Din dorința de a asigura dezvoltarea durabilă a pădurilor, grupul austriac a dezvoltat, împreună cu mai mulţi parteneri, proiectul „Pădurea de Mâine”, care își propune plantarea unui milion de puieți pe parcursul a cinci ani.
Unde sunt pădurile româneşti?
Faţă de acum 100 de ani, su¬prafaţa pădurilor din Ro¬mâ¬nia a scăzut cu peste 10%. Potrivit Anuarului Statistic din 1922, primul document de acest tip de la Marea Unire, suprafeţele culti¬va¬te cu păduri erau de 7,3 milioane de hec¬tare. La acea vreme, 49% din păduri, erau în proprietate particulară, restul fiind împărţite între instituţii publice, comune şi stat.
Azi, Romsilva, companie de stat, administrează 3,14 milioane de hectare, ceea ce reprezintă 48% din totalul fondului forestier al ţării, potrivit Ministerului Apelor şi Pădurilor.
Cel mai mare proprietar privat de pă¬duri din România este IRU Forest As¬sets, parte a grupului de mobilă Ikea, cu aproape 39.000 de hectare deţi¬nute. Reprezentanţii spun însă că în total deţin 48.000 de hectare de păduri în România, grupul suedez având inclusiv propriul ocol silvic.
Al doilea cel mai mare proprietar privat de păduri este Greengold Romwood, o companie suedeză care deţine în România aproape 18.000 de hectare. În 2015, firma Greengold European Capital, a fost implicată în vânzarea unei supra¬feţe de 33.600 de hectare de pădure din România către retailerul Ikea.
Al treilea cel mai mare proprietar privat este Silvirom Navaro GmbH, o companie nemţească care deţine peste 17.700 ha în România. Un hectar de pădure costă între 2.000 şi 5.000 de euro, în funcţie de vârsta şi specia pădurilor, cele mai scumpe fiind pădurile de stejar.

Acest articol a fost publicat în Revista Capital, ediția din noiembrie 2018.

Te-ar putea interesa și: