Legea defrișărilor a devenit un punct central de dispută între statele membre ale Uniunii Europene. Adoptată pentru a reduce impactul ecologic al importurilor, legea defrișărilor impune reguli stricte privind trasabilitatea produselor. Mai multe guverne, inclusiv cel al României, consideră că legea defrișărilor este greu de aplicat și afectează economiile locale.
Legea defrișărilor provoacă tensiuni majore în UE
Uniunea Europeană se confruntă cu un val tot mai puternic de critici legate de legea defrișărilor. România, împreună cu alte state membre, solicită o nouă amânare a aplicării regulamentului. Autoritățile de la București se alătură astfel vocilor care acuză că noile norme sunt prea stricte și imposibil de implementat în forma actuală.
Această legislație este prima de acest fel la nivel global și are ca obiectiv combaterea defrișărilor generate de importurile din UE.
Printre produsele vizate se află carnea de vită, soia, uleiul de palmier și cafeaua. Comisia Europeană intenționează ca, începând din decembrie 2025, companiile să fie obligate să demonstreze că aceste produse și multe altele nu au legătură cu defrișările ilegale.
Statele nemulțumite cer Bruxelles-ului să revină asupra deciziei
Un document semnat de 11 state, inclusiv România, a fost transmis Comisiei Europene în vederea rediscutării termenelor. Inițiativa este coordonată de Austria și Luxemburg, care susțin că impactul asupra fermierilor și silvicultorilor va fi devastator.
„Cerinţele impuse fermierilor şi silvicultorilor rămân ridicate, dacă nu imposibil de îndeplinit. Ele sunt disproporţionate faţă de obiectivul regulamentului”, se arată în document.
Pe listă se mai află Bulgaria, Croația, Finlanda, Italia, Letonia, Portugalia, Slovenia și Cehia. Toate aceste state invocă dificultăți în aplicarea cerințelor de diligență impuse de Bruxelles, mai ales în ceea ce privește trasabilitatea produselor.
Companiile, în pericol de sancțiuni dure
Noua lege prevede sancțiuni severe pentru nerespectarea normelor. Companiile ar putea plăti până la 4% din cifra de afaceri realizată în UE dacă nu pot dovedi că produsele lor nu provin din zone defrișate.
În plus, legislația se va aplica și exporturilor din UE, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la competitivitatea industriei europene.
Executivul european a încercat deja să atenueze tensiunile. Astfel, a decis amânarea implementării până în decembrie 2025 și reducerea unor obligații birocratice. Totuși, presiunile politice persistă, iar nemulțumirile statelor cresc pe fondul temerilor economice.
Propuneri de relaxare: excepții pentru anumite țări
Pentru a ușura aplicarea legii, guvernele statelor semnatare propun o reformulare a regulilor. Una dintre idei este introducerea unei noi categorii de țări cu risc „foarte scăzut” de defrișare.
Acestea ar putea beneficia de scutiri de la controale și de la obligațiile de trasabilitate. Inițiativa ar putea reduce presiunea asupra unor parteneri comerciali ai UE, dar ar putea, totodată, compromite obiectivele climatice.
Un purtător de cuvânt al Comisiei nu a oferit un punct de vedere oficial în legătură cu aceste propuneri, notează Reuters.
