Investitorii privati, statul si comunitatile locale trag deopotriva foloase de pe urma zonelor libere. In urma activitatilor desfasurate pe suprafetele declarate zone libere, bugetul de stat castiga din trei surse: taxele aferente importurilor, impozitele pe salariile angajatilor si impozitele provenite de la regiile sale care concesioneaza terenurile. De la infiintarea lor, in 1993, pana anul trecut, regiile statului care ofereau in concesiune terenuri in zonele libere au facut varsaminte la bugetul public in valoare de 74,3 miliarde lei si au platit impozite pe profit in valoare de 51 de miliarde de lei. Firmele investitoare in zonele libere au refacut si modernizat infrastructura, acesta fiind un alt avantaj al statului care, dupa expirarea perioadei de concesionare, preia investitia in infrastructura. Taxele aferente importurilor au rotunjit si ele banii publici cu inca circa 2.000 de miliarde de lei. Adaugand si redeventa platita de investitorii concesionari (pentru un singur contract de concesiune, o administratie de zona libera incaseaza 1,2 milioane USD, in total fiind in vigoare 134 de contracte de concesiune) si tragand linie, avantajul statului roman este mai mult decat evident.
Pentru oamenii de afaceri, zonele libere inseamna, sau mai degraba au insemnat pana la aparitia noii legislatii a impozitului pe profit si celei a TVA, mici oaze de relaxare fiscala. In conditiile in care, initial, timp de 50 de ani urmau sa fie scutiti de plata impozitului pe profit, 134 de companii interesate au investit in cele sase zone libere (Sulina, Constanta Sud, Basarabi, Galati, Braila, Giurgiu, Curtici-Arad) 350 de milioane euro, creand 3.340 de locuri de munca. si chiar daca statul a renuntat la perceperea impozitului pe profit, tot s-a ales cu 6,4 miliarde de lei sub forma impozitelor pe salarii, impozitelor la bugetul asigurarilor sociale, precum si la cele ale fondurilor speciale. Acesta este, in mare, bilantul, din 1993 pana in momentul in care s-a pus foarte serios problema negocierii dosarului Concurenta cu Uniunea Europeana.
Excesul de zel al Guvernului a ucis facilitatile
Cand a inceput negocierea dosarului Concurenta, primele secerate au fost facilitatile fiscale, chiar daca ministrul Transporturilor, Miron Mitrea, in subordinea caruia se afla zonele libere, a sustinut cauza investitorilor, pledand pentru mentinerea acestora pana la momentul aderarii, de vreme ce statele candidate nu sunt obligate sa aplice aquis-ul comunitar decat din clipa in care devin membre cu drepturi depline. Ministrul a facut chiar un calcul, din care reiesea ca fara facilitatile acordate investitorilor, statul se „imbogateste” cu doar un miliard de lei, si asta pe termen scurt, pentru ca pe termen lung complicatiile pot fi foarte mari: inchiderea afacerilor, procese cu investitorii etc. Argumentele sale nu au avut succes. Din promisiunile initiale, aflate in contractele cu investitorii, n-a mai ramas mare lucru. Pana la aderare, doar patru companii investitoare, din cele 134, mai sunt scutite de plata impozitului pe profit (cele cu investitii de peste un milion de dolari). Celelalte platesc 5% impozit pe profit pana in 2004, urmand ca apoi sa fie taxate cu cota standard de 25%.
De ce ne-am grabit? Din prea mult zel, daca ne gandim ca Franta, Germania, Italia, Danemarca, Irlanda, adica state membre ale UE, inca nu se lasa „convinse” de Comisia Europeana sa renunte la facilitatile fiscale din zonele si porturile lor libere. Comisia Europeana considera aceste ajutoare de stat ca fiind destinate functionarii companiilor din zonele libere, prin urmare le interzice pentru ca distorsioneaza piata prin avantajarea unora in defavoarea altora. Sunt acceptate numai facilitatile de natura fiscala care nu sustin operatiuni de export, care sunt limitate in timp si se reduc progresiv si cele care sustin noi investitii si creeaza locuri de munca.
Totusi, nu zelul este invocat de negociatorul sef al Romaniei, ci chiar interesul celor care au ramas fara stimulente. „Daca aceasta aliniere s-ar fi produs la data aderarii la UE, agentii economici romani, lipsiti de aceste ajutoare de stat, nu ar fi fost capabili sa reziste concurentei de pe piata europeana”, spune Vasile Puscas, ministru delegat, negociator-sef cu UE.
Ce luam pe mere, dam pe pere
Efectele imediate nu sunt grozave. Statul roman ar putea pierde cateva miliarde de dolari, in parte prin inchiderea afacerilor din zonele libere, in parte in urma proceselor cu investitorii care, pe buna dreptate, ii vor cere in justitie sa-si respecte contractele.
In perspectiva, dupa anul 2007, zonele libere vor continua sa existe, sub forma zonelor asistate. Gabriela Dragan, directorul Departamentului de studii europene din cadrul Institutului European din Romania, spune ca oamenii de afaceri trebuie sa stie ca „dupa aderarea la Uniunea Europeana, ar mai putea beneficia o perioada de timp de facilitatile actuale, dar numai in cazul in care Romania va negocia o asemenea perioada de tranzitie. Deocamdata, Guvernul Romaniei nu a solicitat o asemenea perioada de tranzitie.”
In plus, aprobarea facilitatilor de catre Comisia Europeana va depinde de indeplinirea anumitor conditii, prea putin permisive. Ne asteapta o concurenta acerba. Statele membre ale UE lupta sa-si salveze zonele libere, macar pana in 2011. Sunt ani de zile in care diferenta dintre produsele noastre si cele din UE va continua sa creasca.
„Este posibil ca firmele care au investit in zonele libere bazandu-se pe facilitatile fiscale initiale sa ceara despagubiri in justitie. sansele lor de castig sunt discutabile. Daca facilitatile in discutie sunt considerate de catre Comisia Europeana ca fiind ajutor de stat pentru functionare, deci incompatibile cu reglementarile europene, acestea trebuie recuperate. Cu alte cuvinte, in aceasta situatie nu au sorti de izbanda.”
Nicolae serdin, subsecretar de stat, consilier de concurenta
„Romania a luat decizia de a alinia modul de acordare a ajutoarelor de stat la aquis-ul comunitar inainte de aderare, aplicand, de fapt, Legea ajutorului de stat si legislatia secundara, deoarece daca aceasta aliniere s-ar fi produs la data aderarii la UE, agentii economici romani, lipsiti de aceste ajutoare de stat, nu ar fi fost capabili sa reziste concurentei de pe piata europeana.”
Vasile Puscas, ministru delegat, negociator sef cu UE
Cu putina diplomatie din partea guvernului, facilitatile fiscale pot rezista dupa 2007
Este bine de stiut ca dupa aderarea la Uniunea Europeana investitorii ar mai putea beneficia o perioada de timp de facilitati fiscale cu respectarea unor conditii, in cazul in care Romania ar negocia o asemenea perioada de tranzitie in cadrul capitolului Concurenta. Deocamdata, Guvernul Romaniei nu a solicitat o asemenea perioada de tranzitie. Desi pozitia Guvernului ar putea fi justificata prin faptul ca efectele economice depasesc costurile implicate.
Aprobarea facilitatilor de catre Comisia Europeana va depinde de respectarea anumitor conditii:
· facilitatile sa fie justificabile in ceea ce priveste contributia la dezvoltarea regionala si/sau sa fie destinat sa compenseze anumite handicapuri regionale reale;
· nivelul total al facilitatilor sa fie limitat in timp si dimensionat in raport cu costurile proiectelor de investitii;
· regulile in baza carora se acorda facilitatile sa fie suficient de transparente, astfel incat Comisia Europeana sa poata cuantifica beneficiile aduse investitorilor din zona libera;
· facilitatile trebuie sa sustina numai proiecte de investitii noi sau sa fie justificate prin crearea de noi locuri de munca;
· facilitatile sa fie disponibile in mod conditionat, in functie de mentinerea investitiei respective sau a locurilor de munca create, pentru o perioada de cel putin cinci ani.
Facilitati in vigoare in perioada de preaderare
companiile care au realizat investitii in zona libera in valoare de cel putin un milion de euro (numarul acestor investitii este de patru) vor beneficia de scutire la plata impozitului pe profit pana la 30 iunie 2007;r
companiile care au investit sub acest nivel vor plati o cota de impozit pe profit de 5%, pana la data de 31 decembrie 2004;r
concesionarea sau inchirierea pe o perioada de 50 de ani a terenurilor si constructiilor;r
exceptarea de la plata taxelor vamale si a impozitelor in cazul mijloacelor de transport, marfurilor si altor bunuri provenite din strainatate sau destinate altor tari, care se introduc sau se scot din zonele libere;r
persoanele fizice sau juridice straine au posibilitatea transferarii capitalului si profitului in strainatate la lichidarea sau restrangerea activitatii desfasurate in zonele libere;r
scutirea de taxe vamale, cu indeplinirea formalitatilor de export, a materialelor si accesoriilor romanesti care intra in zonele libere si sunt folosite pentru fabricarea unor bunuri;r
scutirea de taxe vamale a bunurilor romanesti utilizate pentru constructii, reparatii si intretinerea de obiective in teritoriul zonelor libere;r
scutirea de taxe vamale in cazul tranzitarii bunurilor dintr-o zona libera in alta.r
r
Zona libera Madeira rezista presiunilorr
r
Extrem de atractiva pentru investitori, zona libera Madeira, situata in Portugalia, tara membra a UE, ramane un cui al politicii de concurenta europeana. Schema de ajutor de stat aplicabila aici consta, printre altele, in exceptarea de la plata impozitului pe profit si pe dividende pana in anul 2011 pentru firmele infiintate pana la data de 31 decembrie 2000. In plus, schema ofera anumite exceptari de la plata impozitelor in cazul actionarilor, creditorilor si furnizorilor de tehnologii ai firmelor care opereaza in zona. Madeira este una din principalele porti prin care companii din afara UE invadeaza piata europeana cu produse ieftine, fabricate in zona libera din materii prime importate din alte spatii decat cel al statelor membre. Comisia Europeana a constatat ca schema implica ajutor pentru functionare si cere eliminarea acestuia. Guvernul portughez nu a luat inca o decizie in sensul renuntarii la facilitatile acordate investitorilor din zona libera Madeira.
