„1. Avem undeva spre 600 mii de şomeri

2. Avem undeva peste 1.000.000 de oameni care au revenit din diaspora

3. Avem 600.000 de lucrători în Marea Britanie care pot fi în mare repatriaţi şi atraşi ca forţă de muncă naţională, mai ales că, după Brexit, condiţiile de muncă în Marea Britanie au devenit dificile prin contextul impus de statul britanic.

4. Avem o contracţie economică care generează incertitudine, insolvenţă şi închiderea multor companii sau restrângerea activităţii acestora. De aici, rezultatul se vede în contractia ofertei de muncă.

5. Recesiunea din vest va spori numărul cetăţenilor români repatriaţi în acest an.

https://www.facebook.com/adrian.caciu/posts/2948587628561767

6. Avem încă reguli foarte laxe de ocupare a forţei de muncă, reguli care au condus la paradoxul ca, înainte de criză, în anul 2019 să avem nevoie de 1.000.000 de lucrători , să nu-i găsim, deşi exista un numar de peste 2.000.000 de oameni, populatie activă în România care nu avea un loc de muncă stabil.

7. Ne plângem că nu există suficienţi bani de pensii care ar trebui să provină, cum e şi firesc, din contribuţiile aferente salariilor în plată.

8. Se anunţă o serie de stimuli de reinserţie însă ei nu sunt însoţiţi de o strategie de ocupare care să aibă ca fundament efectul social al fiecărei angajări(prioritizarea ocupării după calificare, vârstă, condiţii sociale, condiţii familale, număr copii, venit net per gopodărie etc.)

9. Nu există nici un document prezentat public care să aibă ca obiectiv diminuarea disparităţilor regionale în materie de putere de cumpărare şi care să coreleze nevoia de ocupare cu nivelul de venituri local sau regional.

10. Avem clar, din prognoza CNSP, o scădere cu peste 200 de lei/lună a salariului mediu brut pe economie, ceea ce se traduce într-o scădere a puterii de cumpărare a personalului angajat.

11. Avem peste 30% din salariaţi care primesc salariu minim pe economie.

Şi sunt doar câteva din elementele tabloului cu care ne confruntăm în zona ocupării forţei de muncă din România.

Aţi auzit ceva de vreo strategie?

Ce facem cu cei 600 de mii de cetăţeni români din Marea Britanie care riscă să nu continue viaţa în ţara respectivă după data de 1 ianuarie 2021?

Reformulez ca sa fie clar:
2,2 milioane de persoane sunt disponibile pentru a fi angajate.
Din acestea, piaţa muncii nu va putea absorbi nici 10% în mod natural, mai ales în condiţiile economice prezente.

Dacă tu, ca stat, stai şi laşi lucrurile să se desfăşoare „economic”, pe principii de economie de piaţă, te vei găsi în postura de a achita factura socială la peste 2 milioane de oameni.

Poate unii nu înteleg cifra din factura socială:
Sunt peste 40 miliarde lei anual (a se citi comunicat INS veniturile şi cheltuielile gospodăriilor populaţiei trim IV. Cheltuielile unei persoane sunt de 1.667 lei/lună).

Repet:
40 de miliarde lei anual! Sumă maximală.
Să zicem că statul va putea suporta jumătate.
Asta înseamnă 20 de miliarde lei.
Deci, nu ai bani de pensii adică 10 miliarde lei, dar cum vei avea bani pentru sustinerea socială a celor fără loc de muncă?
Susţinere care e dublă ca efort financiar?

Dar dincolo de susţinere, dacă vii doar cu jumatate din costuri asta înseamnă condamnarea la sărăcie a celor 2 milioane de persoane fără loc de muncă.

Asta îţi doreşti ca stat?
Să ai costuri în loc de venituri?
Să ai scădere PIB pentru că se vor valorifica mai puţine bunuri şi servicii pe fondul sărăcirii populaţiei?

Unde sunt abordările, unde este preocuparea, unde sunt strategiile?

Să va zic un secret ?
Dacă contribuţiile celor 5.600.000 de salariaţi ar fi încasate de stat sunt bani pentru majorarea pensiilor de anul acesta fără nici un fel de deficit dar cu conditii clare privind salarizarea la nivel minim.

Să îmi prezinte toti filosofii care au stat în preajma decidenţilor care a fost adevarul din spatele „productivităţii muncii” care, vezi Doamne, a fost criteriul pentru ca salariul minim să crească infim în anul 2020!

Este un eşec pe linie!
Acea mult clamată productivitate s-a dovedit o himeră în contextul februarie-prezent, când 80% din cei concediaţi privind din rândul salariatilor pe salariul minim.
Deci nu am avut o lipsa de productivitate a muncii ci un habarnism în productivitatea capitalului la unele companii vulnerabile şi volatile în piaţă sau/şi un habarnism decizional care le-a anulat pe amândouă acolo unde au existat.

Să adaug: Daca ai o strategie agresivă care îţi creşte numărul de locuri de muncă cu 1.000.000, ai surplus la fondul de pensii şi poţi plăti fără grijă ceea ce este în legea pensiilor în anii următori.

Cum faci asta? Am explicat în emisiunile unde am fost invitat!

Dar nu eu trebuie să explic!
Guvernul trebuie să vină cu o astfel de strategie.
Guvernul ai cărui oameni se laudă că fac lucruri pentru ţară.
Si care este plătit să facă lucruri pentru ţară!

Revin:
Aştept strategiile de ocupare activă a forţei de muncă!
Este deja târziu!
Stimulul de reinsertie dacă nu este construit pe o strategie interventionistă şi corelată cu nevoile sociale ale României este o risipă de bani imensă şi nu ajută pe nimeni!

Vă rog să vă treziţi!
Nu condamnați românii la săracie!
Mulţumesc!”.