Mai exact, Marcel Ciolacu este de părere că nivelul ridicat al datoriei publice a României scoate țara „din orice joc” pentru trecerea la moneda unică europeană.

Totodată, el a mai adăugat că este posibil ca în doar câțiva ani doar una sau două țări să rămână în afara monedei unice europene. În acest context, pentru România ar fi un lucru devastator, a adăugat Ciolacu.

„Datoria publica ne scoate din orice joc pentru moneda unica. S-ar putea sa ne trezim peste cativa ani ca ramanem una, doua state in afara monedei unice europene, un lucru devastator penru Romania daca se va intampla asa ceva”, a spus liderul PSD.

Ce se întâmplă cu datoria publică a României 

De meționat este faptul că, potrivit ultimelor cifre analizate de ZF la finele lunii aprilie, datoria publică a României a crescut cu 12 puncte din PIB în 2020, însă a rămas una dintre cele mai mici din Uniunea Europeană.

De cealaltă parte însă, nivelul deficitului bugetar a fost anul trecut, unul dintre cel mai mari din Uniune şi va rămâne sus în următorii ani, ceea ce va majora datoria publică, o datorie ce va deveni ameninţătoare, având în vedere că România strânge puţini bani la buget – 30% din PIB, faţă de o medie de peste 40% în celelalte state membre. Iar creşterea economică aşteptată nu va fi în măsură să reducă nivelul datoriei publice ca procent din PIB, chiar şi cu un avans de 6% (cum prognozează FMI pentru acest an).

Totodată, sursa citată prezintă mai multe date publicate de Eurostat care arată că  în 2020, toate statele membre au raportat deficite – pandemia a obligat ţările să facă cheltuieli excepţionale.

Ministerul de Finanțe explică însă că jumătate din datoria publică făcută în 2020, de 102 miliarde de lei, a mers în acţiuni pentru combaterea pandemiei. În acest context, deficitul s-a majorat imens şi contribuie la acumularea datoriei publice.

Trebuie menționat și faptul că, potrivit Eurostat în 2020, România a avut al şaselea cel mai mare deficit bugetar din UE. Cele mai mari deficite, ca procent din PIB, s-au înregistrat în Spania (-11,%), Malta (-10,1%), Grecia (-9,7%), Italia (-9,5%), Belgia (-9,4%), Franţa şi România (ambele cu -9,2%), Austria (-8,9%), Slovenia (-8,4%), Ungaria (-8,1%), Croaţia şi Lituania (ambele -7,4%) şi Polonia (-7,0%), mai arată sursa citată.