România, noul magnet pentru investiții industriale. Analiza Frames: potențial de 10 miliarde de euro
România are toate șansele să devină, în următorii 10 ani, unul dintre principalii poli industriali ai Europei, pe fondul reconfigurării strategice a economiei continentale și al modernizării accelerate a infrastructurii. Potrivit unei analize Frames, țara nu mai este o piață periferică, ci atrage capital și proiecte majore datorită unei combinații de factori – de la poziția geografică strategică, la relocarea producției din piețe îndepărtate.
„Pe termen scurt, este de așteptat ca măsurile fiscale să afecteze competitivitatea sectorului industrial, mai ales prin reducerea cererii interne și a creșterii costurilor, însă trebuie să privim în perspectivă”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.
„Cu o poziție geografică strategică și o infrastructură în plină modernizare, România oferă un peisaj investițional extrem de atractiv. Pentru cei care știu să identifice oportunitățile, de la dezvoltări de anvergură la proiecte de nișă, următorii ani promit să fie unii dintre cei mai dinamici și mai profitabili din istoria recentă”, adaugă acesta.
Piață în expansiune și cerere ridicată pentru spațiile industriale și logistice
Stocul de spații industriale și logistice moderne din România s-a dublat în ultimii ani, ajungând la circa 7,5 milioane mp – a treia piață din Europa Centrală și de Est, după Polonia și Cehia.
„Chiar și cu sute de mii de metri pătrați livrați anual, rata de neocupare se menține la un nivel extrem de scăzut, de aproximativ 5%, ceea ce a permis chiriilor să crească cu 25-30% față de nivelurile pre-pandemice. Aceasta este o piață „a proprietarilor”, un semnal clar al unei cereri sănătoase și al unui potențial de rentabilitate ridicat pentru investitori”, arată analiza Frames.
Dacă în trecut creșterea era determinată în special de comerțul electronic și nevoia de spații de depozitare, acum tot mai multe proiecte sunt destinate producției. În ultimii doi ani, aproximativ o treime din cererea de spații industriale a venit din zona de producție, față de 10-15% anterior, arată analiza.
Harta industrială se schimbă
București-Ilfov rămâne cel mai mare centru industrial, cu aproape 3,8 milioane mp de spații moderne și peste 40% din închirierile naționale în ultimii doi ani.
„Dincolo de extinderea proiectelor la nivel regional, zona metropolitană a Bucureștiului va rămâne, în continuare, cel mai mare centru industrial, cu aproape 3,8 milioane de metri pătrați de spații moderne. Cu aproape 3 milioane de potențiali consumatori, focusul investitorilor este unul absolut normal. În ultimii 2 ani, peste 40% din închirierea de spații din România a avut loc în București/Ilfov’’, afirmă Csaba Demeter, marketing manager Frisomat România.
Dezvoltări importante apar și în centre regionale precum Timișoara, Arad, Brașov și Sibiu, iar proiectele de infrastructură – în special Autostrada A7 – pun pe harta investitorilor și orașe precum Iași și Bacău.
Intrarea completă în spațiul Schengen și fondurile alocate prin PNRR susțin modernizarea infrastructurii rutiere și feroviare, facilitând dezvoltarea logistică și industrială.
„Un alt vector de oportunitate îl reprezintă creșterea cheltuielilor pentru apărare ale țărilor NATO. Pentru România, asta se va traduce în investiții masive în logistica industriei de apărare, în extinderea și dezvoltarea fabricilor de armament și a furnizorilor de piese și subansamble și, bineînțeles, în continuarea investițiilor masive în infrastructura din Moldova, de la granița cu Rep. Moldova și Ucraina, parte a procesului viitor de reconstrucție după război și de asigurare a logisticii de securitate NATO”, subliniază Adrian Negrescu.
Loc pentru capitalul românesc
Deși piața este dominată de dezvoltatori internaționali precum CTP și WDP, există spațiu pentru investitorii români, în special în proiecte de dimensiuni mai mici și în orașe secundare.
„Capitalul local poate exploata oportunități pe care giganții internaționali le omit adesea: proiecte de dimensiuni mai mici, dezvoltări în orașe secundare sau emergente, care nu se află încă pe radarul marilor fonduri, și, mai ales, deservirea nevoilor specifice ale IMM-urilor românești, care caută hale de producție sau depozite moderne, adaptate scării lor”, spune Negrescu.
Potrivit Frames, România poate atrage investiții de circa 10 miliarde de euro în spații logistice și industriale, din surse private și publice, devenind un hub regional pentru logistică, producție și servicii transfrontaliere.
