Benzile vizate de inițiativa Auto­rității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) pot fi folosite pentru servicii de tele­comunicații diverse, de la GSM, la WiMax și LTE (4G), ceea ce, pentru consumatori, s-ar traduce în practică prin servicii suplimentare, de calitate mai bună și, de ce nu, prin tarife mai mici.
„Germanii au pregătit un an și jumătate toată acțiunea, s-au sfătuit cu operatorii și au pus niște condiții foarte dure pentru participare“, spune Cătălin Marinescu, președintele ANCOM. „O echipă de la noi a fost atunci în Germania și a urmărit toți pașii. Avem sprijinul lor pentru a învăța din greșelile făcute acolo“, adaugă el.
Proces de durată, drept pentru care anul viitor vor începe consultările, iar licitația ar putea fi organizată la începutul anului 2012. Pentru aceasta, în planul de acțiuni al autorității pentru anul viitor este prevăzută achiziţionarea, cu fonduri europene, a unor servicii de consultanţă specializată care să ajute la proiectarea şi organizarea „licitaţiilor ascendente, simultane, multirunde pentru atribuirea de blocuri de frecvenţe“, dar și a unei aplicaţii software dedicată.
Licităm învățând din greșelile altora
Mai exact, se intenționează licențierea benzilor 790-862 MHz (dividendul digital) şi 2,6 GHz ce pot fi folosite pentru tehnologii 4G, Long Term Evolution (LTE). Ar mai fi disponibilă și banda 3,6-3,8 GHz, cea scoasă la licitație în 2008 pentru servicii de tip WiMax, dar pentru care nu s-a primit nicio ofertă în momentul respectiv. „În plus, în banda  3,4-3,6 GHz expiră o parte din licențele acordate în 2000-2003. Va fi momentul potrivit pentru a le relicenția“, spune Marinescu.
După cum este menționat și în planul de acțiuni al ANCOM, „succesul elaborării acestei strategii depinde de colaborarea cu MApN“. Și asta pentru că o parte a benzilor aflate în discuție au avut utilizări militare, dar în prezent nu sunt utilizate.
Cu excepția 3,4-3,8 GHz, benzile ce vor fi licitate în 2012 sunt exact cele care au fost licitate anul acesta în Germania, țară în care s-a trecut deja la televiziune digitală terestră. „Au făcut o licitație complexă, în care, practic, s-au precalificat mai mulți ofertanți, iar faza următoare a fost o licitație pe bani, în mai multe runde. A durat șase săptămâni“, arată Cătălin Marinescu.
„Cu siguranță că în România nu se vor strânge la fel de mulți bani, piața este alta“, completează el. Surse din industrie estimează însă că s-ar putea obține 200-300 de milioane de euro, sumă importantă raportată la piața locală de comunicații, aproximativ echivalentă cu bugetul de pensii de anul acesta. 
Prin strategia ce va fi elaborată anul viitor, se va stabili exact numărul licențelor ce vor fi scoase la licitație, ca și procedura de lucru. În Germania s-a remarcat că formarea unor „pachete de benzi de frecvențe“ (de exemplu, 800 MHz + 2,6 GHz) a fost de bun augur.
Un impediment l-ar putea reprezenta faptul că Ministerul Comunicațiilor a amânat strategia de trecere la televiziune digitală terestră până în 2015. Dacă data rămâne în vigoare, dividendul digital nu ar fi disponibil pentru licențiere în 2012. Cătălin Marinescu spune însă că a făcut deja demersuri la minister pentru o nouă strategie, care ar prevedea eliberarea dividendului digital la 1 ianuarie 2013.
Experiment german
Licitația organizată anul acesta de autoritățile din Germania a strâns un total de 4,385 miliarde de euro prin acordarea mai multor licențe în patru benzi de frecvență. Licitația s-a derulat pe parcursul a 29 de zile, până în final fiind organizate 224 de sesiuni de ofertare. Peste 81% din bani au fost obținuți pentru dividendul digital, adică banda eliberată prin trecerea la televiziune digitală terestră. Printre câștigătorii acestor licențe se numără și companii care activează în România: Vodafone (a plătit 1,42 miliarde euro pentru licențele câștigate) și Deutsche Telekom (a plătit 1,3 miliarde de euro).

Te-ar putea interesa și: