România se află la cel mai scăzut nivel de rating de credit din categoria investițională
Într-un context economic global tot mai volatil, agențiile de rating trag semnale de alarmă cu privire la stabilitatea financiară a unor economii majore. Moody’s a retrogradat recent ratingul de credit al Statelor Unite, iar România se află la limita inferioară a categoriei investiționale, riscând să fie clasificată drept economie „junk”.
În acest climat de incertitudine, aurul devine un activ tot mai atractiv pentru investitori, fiind perceput drept un refugiu sigur și o soluție de diversificare eficientă a portofoliului.
Agenția de rating Moody’s a redus ratingul de țară al Statelor Unite, iar SUA nu mai face parte din categoria țărilor cu rating de credit AAA
- Moody’s a sugerat posibilitatea de a plasa România în categoria economiilor „junk”
- Aurul este al doilea activ preferat pe termen lung de către americani
- Alocarea a 10-20% din portofoliu aurului de investiții are potențialul de a reduce pierderile cauzate de alte active
București, 24 iunie 2025: Retrogradările recente ale ratingului de credit al României de către agențiile internaționale Standard & Poor’s și Moody’s pun țara la cel mai de jos nivel din categoria investițională. Totodată, în luna mai 2025, Moody’s a retrogradat ratingul de țară al Statelor Unite, după decizii similare ale Standard & Poor’s și Fitch.
Astfel, SUA a pierdut statutul de țară cu rating AAA, pe care îl mai au acum doar Germania, Luxemburg, Australia, Elveția, Danemarca, Liechtenstein, Olanda, Norvegia, Suedia, Singapore și Canada. Decizia a fost determinată de creșterea accelerată a costurilor cu dobânzile, care consumă acum 18% din veniturile federale, față de 9% în 2021.
România riscă retrogradarea în categoria „junk”
Pentru țara noastră, semnalul de alarmă este cu atât mai puternic cu cât, în ultimul său raport din 14 martie 2025, Moody’s a sugerat posibilitatea unei noi scăderi, care ar plasa România în categoria economiilor „junk” – nerecomandat pentru investiții. Această perspectivă are implicații serioase pentru întreaga economie: costuri mai mari de împrumut, o presiune crescândă asupra nivelului de trai și riscul reducerii investițiilor străine, ceea ce ar putea afecta negativ piața muncii.
Evaluările agențiilor pun accentul pe instabilitatea fiscală și macroeconomică, având în vedere că România are cele mai mari deficite bugetare și de cont curent din Uniunea Europeană, care sporesc vulnerabilitatea sa în fața șocurilor externe și a dificultăților în onorarea obligațiilor financiare.
Deși Guvernul României nu are un istoric de insolvență din 1983 încoace, agenția Moody’s avertizează că, în absența unor măsuri fiscale ferme, există riscul ca această situație să se schimbe în 2025, mai ales în privința datoriilor în valută, pentru care lipsesc mecanismele de protecție împotriva riscului valutar.
Aurul, activ strategic în contextul retrogradărilor
Conform mai multor studii realizate în ultimele două decenii, o metodă de creștere a încrederii creditorilor într-o țară este majorarea rezervelor de aur ale acesteia. Fiind un activ care oferă stabilitate când aceasta lipsește, majorarea deținerilor de aur semnalează investitorilor încercarea statului de a intra pe un făgaș responsabil din punct de vedere financiar.
„Un astfel de studiu este cel realizat de Sawan Rathi, Sanket Mohapatra și Arvind Sahay, care evidențiază nu doar faptul că aurul este un activ care sporește reziliența unei țări privind bonitatea, ci este un ajutor în a reduce riscurile globale și cele privind ratingul de țară în perioade de instabilitate.
Conform autorilor, majorarea rezervelor de aur în perioade de instabilitate – perioade marcate de crize de datorii, crize inflaționiste și crize valutare – este mai eficientă în reducerea riscului de credit al țării, decât în perioade de relativă stabilitate economică. Totuși, considerând că nu există actualmente o transparență în ceea ce privește gestionarea rezervelor de aur ale Băncii Naționale a României, nu știm dacă vom vedea o majorare a celor 103,6 tone de aur deținute de bancă.
Astfel, deși studiul menționat ar ajuta în a asigura că România nu va intra în categoria «junk» alături de țări precum Maroc și Guatemala, nu știm dacă va exista vreo susținere din partea BNR în acest sens”, spune Victor Dima, Managerul Departamentului de Trezorerie Tavex România.
În cazul Statelor Unite, deși a marcat oficial scăderea încrederii în capacitatea statului american în a-și plăti datoriile, anunțul Moody’s nu a avut repercusiuni importante pe piețele de capital. Chiar dacă nu au avut loc vânzări semnificative de acțiuni, ci doar de obligațiuni, vedem o creștere a interesului pentru aurul de investiții. Ieșirile de capital din ETF de aur americane au scăzut semnificativ, de la peste două miliarde de dolari în săptămâna 10 – 16 mai, la puțin peste 200 de milioane în săptămâna următoare.
„Tendința de diversificare a riscului de credit al SUA este evidentă inclusiv când ne uităm la preferințele investitorilor. Conform unui sondaj publicat de Gallup în luna mai, 23% dintre americanii chestionați preferă aurul drept investiție pe termen lung.
Față de sondajul de anul trecut, aurul a avut parte de un avans de cinci puncte procentuale, depășind chiar și acțiunile și fondurile mutuale”, adaugă Victor Dima.
În ceea ce îi privește pe investitorii individuali, este important ca aceștia să își diversifice portofoliile, cu atât mai mult cu cât instabilitatea economică globală este în ascensiune. Alocarea a 10 – 20% din portofoliu aurului de investiții are potențialul de a reduce pierderile cauzate de alte active, precum acțiunile, obligațiunile și chiar și criptomonedele.
