Românii au condus detașat în 2018 în ceea ce privește persoanele cu vârstă activă plecate în străinătate. Acest lucru îi îngrijorează pe experți care consideră că problema este de interes național iar costurile se resimt și în modul deficitar în care funcționează instituțiile statului.

21,4% dintre cei aflaţi în grupa de vârstă 20-64 de ani, numită și vârsta de muncă, au plecat în străinătate. Procentul este cu mult mai mare decât țări precum Croaţia (15,4%), Lituania (14,5%), sau Bulgaria (13,3%), spune Eurostat. Media Uniunii Europene este de 3,9%, adică de cinci ori mai mică iar cele mai mici valori s-au înregistrat în Germania (1%) şi Marea Britanie (1,1%).

România se situează pe primul loc, cu 2,52 milioane de persoane, în ceea ce privește numărul celor care au plecat din țară. Țara noastră este urmată, la mare distanță, de Polonia (1,66), Italia (1,13) şi Portugalia (0,82).

Peste 25% din emigranții români lucrau ca necalificaţi, iar jumătate dintre cei cu studii superioare erau supracalificaţi. Diaspora română are cel mai mare procent de supracalificaţi, jumătate din emigranţii români cu studii superioare, indiferent de gen, au ocupaţii care solicită calificări inferioare celor deţinute de ei.

Pentru experţii în domeniu aceste procente ridicate arată o lipsă de satisfacţie cu starea economiei şi a societăţii româneşti. Prin pierderea acestor oameni, ţara noastră pierde nu doar un potenţial de creştere şi dezvoltare, dar se traduce şi într-o penurie de experţi în domenii esenţiale, precum sănătatea sau infrastructura.

„Asta duce la creşterea costurilor totale pentru societate, chiar pe termen scurt. Pentru stat înseamnă că îşi pierde şi cei mai buni experţi pe care i-ar fi putut angaja pentru a îmbunătăţi modul de funcţionare a statului. Rămân doar mediocrii şi clientela”, spune Marius Ghincea, expert în politici publice.

Te-ar putea interesa și: