Petrom și Romgaz, în topul obligațiilor europene de stocare a CO₂. România, cota uriașă de 20% din totalul UE

Comisia Europeană a plasat România pe harta marilor actori ai tranziției verzi, însă într-un rol dificil: două dintre cele mai importante companii românești din sectorul energetic, OMV Petrom și Romgaz, au fost incluse în topul entităților cu cele mai mari obligații de construire a infrastructurii de stocare a dioxidului de carbon (CO₂), în cadrul ambițiosului plan european „Net Zero Industry Act 2030”.

Decizia, publicată pe 21 mai, prevede ca România să asigure 20% din capacitatea totală de stocare subterană de CO₂ a Uniunii Europene, o cotă uriașă având în vedere dimensiunea economiei naționale. Această alocare, a doua ca mărime după cea a Olandei, presupune ca țara noastră să atingă până în 2030 o capacitate de stocare de 9 milioane de tone CO₂ anual, din cele 50 de milioane stabilite ca obiectiv la nivelul UE.

O „moștenire istorică” cu implicații actuale

Potrivit Comisiei, obligația impusă companiilor românești nu reflectă neapărat nivelul actual de emisii, ci mai degrabă un principiu de responsabilitate istorică. România, cu o tradiție de peste 150 de ani în extracția de petrol și gaze, este considerată de Bruxelles drept una dintre sursele semnificative ale emisiilor istorice de carbon. În consecință, entitățile industriale active — și nu statul român ca atare — sunt chemate acum să susțină efortul de reechilibrare climatică.

„În drumul nostru către neutralitatea climatică, avem nevoie de un portofoliu de soluții eficiente de decarbonizare. Captarea carbonului face parte din strategia noastră de reducere a emisiilor și de eliminare permanentă pentru industriile mari consumatoare de energie. Net-Zero Industry Act impune o capacitate anuală de stocare sigură și permanentă a CO2 în UE de cel puțin 50 de milioane de tone până în 2030 și face ca industria europeană a petrolului și gazelor să facă parte din soluție”, a declarat Kurt Vandenberghe, directorul general al Comisiei Europene pentru acțiuni climatice.

Această abordare a fost contestată în trecut de autoritățile române și de europarlamentarii din țară, însă fără rezultat. Practic, Uniunea Europeană tratează rolul României în istoria petrolului și gazelor ca pe o responsabilitate activă în prezent, impunând companiilor naționale să investească masiv în infrastructura de captare și stocare a carbonului (CCS).

Petrom și Romgaz ocupă locurile doi și trei în topul companiilor

În evaluarea publicată de platforma OffshoreEnergy, OMV Petrom și Romgaz ocupă locurile doi și trei în topul companiilor cu cele mai mari obligații de stocare, imediat după Nederlandse Aardolie Maatschappij (NAM) din Olanda. Lista celor 10 cele mai vizate entități include și companii precum Orlen, Eni, Wintershall Dea, TotalEnergies Nederland, MOL, Shell Italia și BlueNord Energy Denmark.

„După ce a extras hidrocarburi și a contribuit la emisiile de gaze cu efect de seră, acum va contribui la stocarea CO2 și va contribui la atenuarea schimbărilor climatice. Prin combinarea know-how-ului lor industrial cu procese de autorizare mai rapide și cu un sprijin financiar solid – inclusiv din Fondul pentru inovare finanțat prin ETS – putem face progrese substanțiale în avansarea decarbonizării și modernizării industriale în Europa”, a adăugat Vandenberghe.

Capacitățile alocate variază de la 6,3 milioane de tone pe an (în cazul NAM) până la 1,3 milioane de tone (pentru BlueNord). Toți cei 44 de operatori vizați trebuie să asigure până la finalul anului 2030 capacitate operațională de injectare a CO₂ în situri geologice autorizate, conform Directivei UE privind captarea și stocarea carbonului (CSC).

Planuri, termene și finanțare

Până la sfârșitul lunii iunie, fiecare companie va trebui să transmită Comisiei un plan detaliat prin care explică modul în care își va îndeplini cota. Documentele trebuie să conțină atât angajamente ferme, cât și etapele și infrastructurile implicate în atingerea obiectivului.

OMV Petrom a anunțat încă de anul trecut un buget de 300 de milioane de euro anual pentru implementarea tehnologiilor de captare și stocare a carbonului. De asemenea, proiectele de acest tip vor beneficia de sprijin din Fondul pentru Inovare finanțat prin sistemul ETS (Emissions Trading System), iar fiecare sit de stocare va fi considerat „proiect strategic” în lanțul valoric al carbonului, eligibil pentru autorizații accelerate.

Danemarca, printre primele țări care au activat deja mecanismele de sprijin pentru astfel de proiecte, pune la dispoziție 4,3 miliarde de euro pentru dezvoltarea siturilor CCS, oferind un exemplu de mobilizare eficientă a resurselor pentru atingerea obiectivelor climatice.