Romania nu are conducte, ca sa poata cumpara gaz din alta sursa decat cea estica – Rusia sau Ucraina. Insa, chiar daca ne-am conecta la sistemul de distributie vestic, va fi destul de greu sa gasim gaz mai ieftin.
„Liberalizarea pietei romanesti de distributie a gazelor naturale ar putea sa reprezinte o solutie pentru spargerea monopolului Gazprom pe gazele naturale pe care le importa Romania”, spun oficilali guvernamentali.
Firmele care investesc in acest domeniu ar urma sa importe si gazele naturale necesare.
Reprezentantii companiilor occidentale spun ca, cel putin deocamdata, motivul pentru care gazul importat de Romania provinde in totalitate din Rusia il reprezinta interconectarea sistemului national de transport al gazelor naturale doar cu cel estic.
„Dificultatile pe care le-a intampinat Enron in obtinerea accesului la conductele vestice de transport au condus la imposibilitatea realizarii importurilor de gaze naturale. Asta a insemnat retragerea noastra din joint-venture-ul pe care il aveam cu Petrom”, a declarat Andrew Morrison, purtatorul de cuvant al grupului Enron Europe Limited.
Grupul american a cesionat actiunile pe care le avea in societatea Petrom Enron Gas SRL, iesind complet din afacerile cu gaze naturale de pe piata romaneasca.
„In momentul de fata, gazul importat de Romania provine in totalitate din Rusia, prin diferite firme, pozitia de monopol permitand companiei Gazprom sa practice preturi mari”, spune directorul unei companii romanesti cu o cifra de afaceri anuala de peste zece milioane de dolari.
El se declara nemultumit de faptul ca importul de gaze rusesti este singura solutie pe care o au companiile romanesti.
„Din nefericire, Gazprom este singura solutie pe care o are statul roman la importul de gaze naturale. Este, daca vreti, un monopol conjunctural, care tine de faptul ca Romania nu este interconectata la sistemul vestic de transport al gazelor naturale”, a declarat Gabriel Coconea, director general al Transgaz.
El spune ca exista inca proiectul constructiei unei conducte care sa faca legatura cu Ungaria. „Problema e ca oricare ar fi solutiile, tot gazul rusesc e mai ieftin”, spune Coconea.
Anul trecut, grupul german Ruhrgas Energie AG a intentionat sa investeasca 50 milioane de dolari intr-o conducta prin care sa aduca gaze in Romania. Grupul german obtinuse chiar si licenta pentru interconectarea dintre reteaua romaneasca si cea maghiara de gaze naturale.
Gabriel Coconea spune insa ca Ruhrgas a incercat sa aduca in Romania 500 milioane metri cubi de gaze naturale, dar statul roman a considerat ca pretul e prea mare. Din aceasta cauza, si proiectul constructiei conductei a esuat.
Companiile occidentale se mai plang si de concurenta neloiala pe care o practica companiile rezultate din fostul Romgaz.
„La nivelul companiei noastre a existat intentia de a semna un contract pentru cumpararea de gaze naturale din alte surse decat Distrigaz. Dar imediat ce au aflat acest lucru, cei de la Transgaz si Distrigaz au inceput sa joace pe cartea santajului. Practic, mesajul era: ori de la noi, ori de la nimeni”, spune un oficial al grupului francez Lafarge, care a dorit sa-si pastreze anonimatul.
Transgaz, acuzata de concurenta neloiala
Pe de alta parte, Guvernul a sarit de curand in ajutorul Transgaz, stabilind scutirea de taxe vamale si TVA pentru importul a 1,2 miliarde metri cubi de gaze de la Gazprom.
Reprezentantii companiilor straine din domeniu spun ca aceasta scutire inseamna, practic, o concurenta neloiala din partea companiilor romanesti.
Presedintele Consiliului Concurentei, Viorel Munteanu, sustine ca nu a vazut inca respectivul act normativ. „Exista Legea nr. 143/ 1999, care reglementeaza ajutorul de stat pentru agentii economici. Daca Guvernul a adoptat aceasta hotarare in baza Legii nr. 143, atunci ea trebuie sa ajunga si la Consiliul Concurentei, pentru avizare”, sustine presedintele acestei institutii. Dar HG care scuteste acest import de taxe vamale si TVA a fost adoptata in baza Legii nr. 141 si a Codului vamal, care permit scutiri de la plata taxelor, pe perioade, si cantitati determinate, la importuri. In acest caz, avizul Consiliului Concurentei nu mai este necesar. „Noi am mai avut discutii cu reprezentantii Ministerului Industriei pe tema scutirilor de la taxe a importurilor, scutiri acordate in baza Codului vamal. Dar se pare ca nu s-a inteles ca cele doua legi au articole care se contrazic. Din acest punct de vedere, Consiliul Concurentei nu poate face nimic, decat daca primim sesizari de la concurentii de pe piata gazelor. Daca primim o astfel de sesizare si constatam ca a fost incalcata Legea concurentei, putem solicita Guvernului sa suspende scutirea de la plata taxelor si sa oblige Transgaz sa plateasca taxe vamale si TVA pentru acest import”, afirma Viorel Munteanu. In aceeasi situatie se afla si Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Gazelor Naturale.
Apeland la prevederile Codului vamal, Guvernul a uitat, practic, faptul ca reglarea preturilor pe piata gazelor naturale trebuie facuta prin intermediul ANRGN, aceasta institutie fiind infiintata, printre altele, si cu acest scop.    

Ruhrgas vrea sa investeasca 50 milioane USD
Compania germana Ruhrgas Energie AG vrea sa cumpere companii romanesti care opereaza in distributia gazelor naturale. Grupul german este in discutii avansate pentru preluarea a doua companii private romanesti care detin licente de distributie a gazelor naturale in zonele Constanta si Rucar-Bran. Este vorba despre firmele Congaz sI Reghef. Ruhrgas este interesat sa investeasca peste 50 de milioane de dolari pentru distributia de gaze naturale in zonele care nu sunt conectate la sistemul national.
„Suntem in discutii avansate cu Ruhrgas, pentru vanzarea a 30% din actiunile companiei”, a declarat Dan Oprea, directorul general al Congaz. El nu a precizat care este valoarea acestei tranzactii, dar a lasat sa se inteleaga ca este vorba de mai mult de 10 milioane de dolari. Congaz este o companie cu capital privat la care Petrom si Distrigaz Sud detin cate 30% din actiuni. CeilaltI actionari sunt Petrocons SA cu 24%, Consiliul Judetean Constanta cu 15% sI alte consilii locale cu cate 1% din actiuni.