Guvernul face un mare pas înainte spre transformarea cercetării românești într-un avantaj regional indiscutabil. Abordarea aruncă România direct în vârful științei europene: nanotehnologie, inteligență artificială și folosirea hidrogenului pentru energie inepuizabilă, scrie Digi24.

Proiecte fără pereche

“Tehnologiile avansate sprijină crearea de ecosisteme complexe și interconectate, cu mare potențial de a îmbunătăți condițiile și standardele de viață la nivel global şi de a crea noi oportunități. A patra revoluție industrială transformă practic toate domeniile de activitate, de la cercetare și comunicare până la eficienţă energetică sau transporturi, prin utilizarea Inteligenţei Artificiale, a Tehnologiilor Avansate și a Tehnologiilor Emergente”, arată un memorandum trimis Guvernului de ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș. Prin memorandum vor fi incluse în cadrul Programului Operațional Creștere Inteligentă și Digitalizare 2021-2027 următoarele proiecte:

– Platforma Naţională de Tehnologii Avansate

– HUB Român de Inteligenţă Artificială

– HUB Român de Hidrogen şi Noi Tehnologii Energetice Ro-HYDROHUB.

Exploatăm ce avem

Concret, Guvernul vrea să finanțeze trei arii de cercetare: utilizarea hidrogenului pentru combustibil, dezvoltarea nanotehnologiilor cu ajutorul supercomputerului cuantic și dezvoltarea Inteligenței Artificiale. Astfel, într-un proiect, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice și Izotopice din Râmnicu Vâlcea (ICSI) își va dezvolta departamentul de cercetare pentru folosirea hidrogenului “ca și combustibil al viitorului”, a declarat Marcel Boloș. “Adică îi vom asigura partea de infrastructură necesară pentru ca să testeze hidrogenul pentru ceea ce înseamnă industria auto, livrarea, respectiv asigurarea de energie termică pentru populație, energia nucleară. Izotopii hidrogenului intră în reacție cu apa grea și determină partea aceasta de fuziune nucleară și practic hidrogenul este cel care contribuie inclusiv la zona de energie nucleară. Ei au deja rezultate ale cercetării pe hidrogen”, a explicat acesta.

Supercomputerul care face bani

“Urmărim să facem, după laser, supercomputerul cuantic, respectiv dezvoltarea nanotehnologiilor și a celorlalte componente din tehnologiile de vârf. Vorbesc aici de partea de microelectronică, fotonică, materiale avansate, tehnologii avansate de producție”, a declarat Boloș. Supercomputerul este “un computer imens care e utilizat în știința materialelor”, spune ministrul. În ceea ce privește dezvoltarea unui supercomputer cuantic, România nu are decât forme hibride ale tehnologiilor de vârf. Pentru dezvoltarea celui mai exact instrument de calcul, poate fi realizat un parteneriat cu Institutul Național de Microtehnologii și să rezulte o nouă structură instituțională. Boloș spune că astfel de echipamente se închiriază „pe bani grei” în Europa de Est pentru dezvoltarea industriei auto, electronicii, fotonicii, aeronauticii și “pentru toți cei care astăzi ar avea nevoie de materiale avansate și echipamente pentru gândirea de soluții inovative”. „Pe lângă faptul că ne-ar aduce venituri, ar fi foarte util în ce înseamnă activitățile noastre viitoare pentru dezvoltarea acestor industrii, unde suntem deficitari. Ar fi în Europa de Est printre puținele centre, iar în România unic”, a adăugat el.

O platformă pentru Inteligența Artificială

“Pe partea aceasta ar fi HUB-ul de Inteligență Artificială, respectiv infrastructura pentru ceea ce înseamnă activitatea de cercetare pe zona de inteligență artificială. Este un domeniu pe care Comisia Europeană l-a declarat strategic și pentru care alocă fonduri importante de bani în vederea dezvoltării lui. Pentru ceea ce înseamnă HUB-ul de Inteligență Artificială, România are institute de cercetare private, dar noi vrem de această dată să fie a statului român și să avem cumva concentrate sau finanțate aceste activități de cercetare din fonduri europene și structura mecanismului instituțional să fie cel pe care îl gestionează statul român”, a afirmat Marcel Boloș. “Ele sunt cu această denumire pentru că acum mecanismele acestea instituționale care țin de zona institutelor sunt oarecum depășite. La nivel european se utilizează noțiunea de platformă, dar care înseamnă infrastructură plus echipamente. Nu se mai numește institut. Se numește platformă. În loc de institut îi spunem HUB, care adună la un loc mai multe tipuri de activități de cercetare, la care se adaugă partea de, spre exemplu, activitatea de selecție a proiectelor care sunt idei inovatoare în domeniul medicinei genomice și pe care acest institut sau HUB le selectează ca să fie finanțate”, a explicat ministrul.

De importanță strategică națională

“Vor beneficia de alocare cu destinație specială din cadrul Programului Operațional Creștere Inteligență și Digitalizare pe care îl are România. Vor fi proiecte necompetitive și pe seama accesării de fonduri europene ar urma să-și dezvolte infrastructura și echipamentele necesare”, a declarat ministrul. De asemenea, pe lângă cele trei proiecte de cercetare pe zona tehnică mai sunt în plan și alte trei proiecte pe sănătate publică: „protonoterapia, care urma să fie făcută într-un Centru Național de Protonoterapie, Institutul Cantacuzino cu vaccinul tetravalent și partea de medicină genomică pentru tratamentul personalizat al bolnavilor cu afecțiuni oncologice”, potrivit oficialului din Guvern.

Laserul de la Măgurele și sănătatea

“Produce protoni și electroni. Protonii nu au utilitate. Le căutăm utilitatea medicală. Vrem să-i folosim la Centrul Național de Protonoterapie. Bolnavii cu afecțiuni oncologice unde operațiile nu mai sunt posibile, atunci prin protonoterapie se intervine pe tumorile de care suferă și practic am venit bolnav astăzi și peste două zile ești cu tumoarea extirpată și redat în viața socială”, a precizat Marcel Boloș. În martie 2019, Primăria București a semnat cu instituții japoneze pentru realizarea unui studiu de fezabilitate care ar urma să se materializeze într-un Centru de Terapie cu Protoni. Boloș spune că, în total, statul are în vedere șase proiecte mari de cercetare.

8 miliarde de euro

Banii europeni disponibili pentru aceste șase proiecte sunt în cuantum de 8 miliarde euro, din care România asigură 1,2 miliarde euro. “În momentul de față, pentru a evita problemele de ajutor de stat și cele care țin de sprijinul concret al privaților, am rămas în zona mecanismelor instituționale ale statului și vedem cum evoluează proiectele pe parcurs. Cred că e important în aceste moment să vedem viitorul, ce urmărim prin aceste proiecte”, a conchis ministrul Fondurilor Europene.