România, campioană la restanțe de plată. Ce spun antreprenorii

25 septembrie 2018, 10:10 de Alexandra Buican

Ultima modificare în 25 septembrie 2018, 10:23

România este una dintre puținele țări din UE cu un grad ridicat de sărăcie. Un studiu al Institutului de Statistică relevă că o treime din patronii din Români au restanțe de plată la facturi și un sfert din aceștia suferă de foame.

Din datele prezentate de INS în lucrarea „Condiţiile de viaţă ale populaţiei din România“ (a cărei ediţie pe 2018 a fost publicată pe site-ul instituţiei) reiese că majoritatea patronilor şi lucrătorilor pe cont propriu duc un trai îndestulător, dar şi că există o minoritate puternic afectată de neajunsurile sărăciei.

Spre exemplu, 21,3% din întreprinzători au declarat, pentru INS, că nu-şi permit „consumul a cel puţin un fel de mâncare cu carne sau peşte o dată la două zile”. Desigur, în cealaltă „tabără” se regăsesc – potrivit INS – restul de 78,7% care nu au probleme cu procurarea unei hrane consistente. Acelaşi sondaj, efectuat în anul anterior, arăta că 23,5% din întreprinzători se aflau situaţia de a nu-şi putea procura hrana.

În cadrul sondajului pe acest an, 16,9 din întreprinzătorii care locuiesc în mediul urban şi 24,4% din cei care locuiesc în mediul rural au declarat că suferă de foame, nepremiţându-şi „consumul a cel puţin un fel de mâncare cu carne sau peşte o dată la două zile”.

Referitor la cheltuielile casei, 32,4% din întreprinzători au declarat că nu le pot acoperi la timp (27,2% în mediul urban şi 36% în mediul rural). Potrivit INS, 34% sunt restanţieri la întreţinere, 47,7% nu-şi pot plăti la timp factura la energie şi 39,8% rămân în urmă cu plata abonamentului la telefon, scrie Mediafax.

Oamenii de afaceri – „lucrători pe cont propriu, inclusiv patroni”, în terminologia studiului citat – au fost întrebaţi şi în ce condiţii locuiesc. Răspunsurile consemnate de INS arată că în total 12% din antreprenori „nu pot menţine o temperatură adecvată în locuinţă”, în această situaţie fiind 8,2% din cei care locuiesc în mediul urban şi 14,6% din cei care locuiesc în mediul urban.

Mai mult, 20,4% din locuinţele patronale sunt „fără baie sau duş” şi 22,3% sunt „fără grup sanitar”, se mai arată în studiul INS. În mediul urban, din statistica pe 2018 au dispărut locuinţele întreprinzătorilor „fără baie sau duş”, dar mai apar 7,1% care sunt „fără grup sanitar”. În mediul rural, 30,9% din locuinţele întreprinzătorilor sunt „fără baie sau duş”, respectiv 32,8% sunt „fără grup sanitar”.

Referitor la dotarea locuinţei cu bunuri de folosinţă îndelungată, 6% din întreprinzători au declarat că „nu-şi permit” achiziţia unei maşini de spălat rufe, 10% „nu-şi permit” achiziţia unui calculator şi 19,8% nu pot achiziţiona un autoturism.

Per total, 34,7% din întreprinzători au declarat că acoperă „cu dificultate” şi „cu mare dificultate” cheltuielile curente, iar 28,3% le acoperă „uşor” şi „foarte uşor”.

În fine, 59,6% din întreprinzătorii chestionaţi de INS (52,2% în mediul urban şi 64,8% în mediul rural) au declarat că nu-şi pot permite „plata unei vacanţe de o săptămână”.

Statisticile prezentate de INS creionează, astfel, portretul unui patron năpăstuit de sărăcie, foame şi necazuri, prin contrast cu imaginea de om bogat şi prosper din percepţia generală. Aşadar, patronul (minoritar, e adevărat) din statistici este într-o oarecare măsură flămând, în casa lui nu-i de găsit vreo maşină de spălat, cadă, duş sau grup sanitar, iar în garaj – nicio maşină. Este restanţier la întreţinere, nu-şi permite o vacanţă şi, în general, acoperă cu greu cheltuielile curente.