România are aproape 1,3 milioane de bugetari. Cel mai mare „angajator” al statului este ministerul Educației

Conform datelor de la Ministerul Finanţelor, 1,28 milioane posturi erau ocupate în instituţiile şi autorităţile publice, în noiembrie 2022. Cel mai mare „angajator” al statului este ministerul Educației, unde lucrează aproape 300.000 de români.

Numărul posturilor ocupate în instituţiile şi autorităţile publice din România era, în noiembrie 2022, de 1.280.003, iar circa 64% dintre acestea erau în administraţia publică centrală, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor (MF), consultate de agenția de presă Agerpres.

Din totalul celor 818.217 de angajaţi din administraţia publică centrală, 602.622 lucrau în instituţii finanţate integral de la bugetul de stat.

Cel mai mare număr de posturi ocupate se înregistra la Ministerul Educaţiei, respectiv 294.207, Ministerul Afacerilor Interne – 125.370, Ministerul Apărării Naţionale – 74.276, Ministerul Finanţelor – 24.861 şi Ministerul Sănătăţii -18.270.

Potrivit sursei citate, în instituţiile finanţate integral din bugetul asigurărilor sociale erau ocupate 8.279 de posturi, în cele subvenţionate din bugetul de stat şi din bugetul asigurărilor pentru şomaj un număr de 43.980, în timp ce în instituţiile finanţate integral din venituri proprii erau 163.336 posturi ocupate.

Totodată, în administraţia publică locală lucrau, în noiembrie 2022, 461.786 de persoane, dintre care 281.706 în instituţii finanţate integral din bugetele locale şi 180.080 în instituţii finanţate integral sau parţial din venituri proprii.

Statul a cheltuit echivalentul a 4,2% din PIB cu salariile bugetarilor în primul semestru din 2022

Peste 58 de miliarde de lei au fost cheltuite în primele şase luni din 2022 cu salariile celor 1,2 milioane de bugetari, valoare în creştere cu 5% faţă de perioada similară din 2021, arată datele publicate de Ministerul de Finanţe. Raportate la PIB, cheltuielile cu salariile bugetarilor au reprezentat echivalentul a 4,2% din PIB în primul semestru al anului 2022, faţă de 4,7% în perioada similară din 2021 şi au fost la cel mai redus nivel din ultimii cinci ani.

„De multe ori ponderi ridicate ale cheltuielilor cu salarizarea în sectorul bugetar în PIB arată că nu s-a reformat sistemul instituţional, că e nevoie de oameni fizici acolo unde ar putea să se folosească softuri, că este încă multă birocraţie, deşi e-government ar trebui să avanseze. Problema nu este a procentelor din PIB sau a cifrelor absolute, ci a legăturii între pachetul motivaţional şi eficienţa muncii depuse. Or, din acest punct de vedere eu cred sincer că avem un sector bugetar încă inflamat, mare, şi sunt suprapuneri de persoane pe aceleaşi activităţi şi nu am ajuns la nivelul dorit de eficienţă şi de productivitate a muncii“, a explicat profesorul universitar Dumitru Miron de la Academia de Studii Economice din Bucureşti.