În prezent, capacitatea de înmagazinare a României este de 4,5 miliarde mc/ciclu. Celor opt depozite existente li s-ar putea adăuga depozitul de la Roman-Mărgineni, cu o capacitate estimată de două miliarde metri cubi, şi cele cinci cavităţi saline de la Războieni-Ocna Mureş, unde ar putea fi depozitate alte peste 200 milioane mc de gaze.
„Gazprom este gata să ia în considerare propunerea părţii române de a construi depozite subterane de stocare a gazelor pe teritoriul României pentru creşterea securităţii aprovizionării şi pentru asigurarea necesităţilor de gaze naturale în creştere ale consumatorilor români“, ne-a transmis biroul de presă al Gazprom.
Partea română este direct interesată de acest subiect, iar ministrul economiei, Ion Ariton, şi preşedintele Gazprom, Alexei Miller, au convenit să examineze în  detaliu şi foarte concret oportunităţile investiţionale din România în acest domeniu. Stocarea gazelor în depozite subterane este unul dintre subiectele abordate de ministrul Ion Ariton, în cadrul discuţiilor avute cu reprezentanţii Gazprom, cu ocazia vizitei efectuate la Moscova. „Dacă se va ajunge la un acord, se va putea mări capacitatea de stocare existentă în România“, spune Alexandru Pătruţi, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM).
Gazprom livrează anual către ţările europene circa 140 miliarde mc de gaze, din care României, 2,6 miliarde mc. Consumul de gaze al țării noastre a fost anul trecut de 13,8 miliarde metri cubi.
Depozite naturale, cu sutele
„România ar putea depozita gaze naturale cât să aprovizioneze întreaga Europă. Depozitele naturale aflate la dispoziţie sunt cu sutele“, spune Alexandru Pătruţi.
Capacitatea totală de înmagazinare a României este, în prezent, de 4,5 miliarde mc/ciclu, din care capacitatea utilă este de 3,2 mld. mc/ciclu. Depozitarea se face exclusiv în zăcăminte epuizate. Volumul total al investiţiilor efectuate în ultimii cinci ani a fost de 634,3 milioane lei, potrivit datelor Ministerului Economiei. În prezent, sunt operate opt depozite de înmagazinare, din care şase depozite sunt operate de Romgaz, având capacitatea totală de 4,175 milioane mc. Celelalte două depozite, au o capacitate de 350 mii mc, sunt ale GdF Suez.
„Raportul actual dintre volumul gazului de lucru şi consumul anual este 21,7% în anul 2009 şi de 20% în anul 2010, situat undeva la mijlocul valorilor practicate în lume (Olanda, Polonia, Marea Britanie – 5%, Spania – 13%, Germania, Ungaria, Canada – 15%, Franţa, Austria, Italia peste 25%)“, potrivit datelor ministerului.
Astfel, depozitelor existente li s-ar putea adăuga depozitul de la Roman-Mărgineni, cu o capacitate estimată de 2 miliarde metri cubi, aflat încă în stadiul de proiect.
Depozitarea în caverne saline poate rezolva rapid cererea de gaz
„Depozitele noi sunt programate a fi amenajate în zăcăminte epuizate, situate optim faţă de zonele deficitare, şi în caverne de sare pentru zonele cu fluctuaţii zilnice şi orare ale consumului de gaze“, spun oficialii Ministerului Economiei. La rândul său, şeful ANRM spune că „numărul cavernelor de unde s-a exploatat sarea  şi care pot fi utilizate pentru stocarea gazelor naturale este foarte mare, utilizarea lor însemnând ceva investiţii, dar care pot fi făcute în măsura în care vor exista gazele care să fie depozitate în ele”. „Din studiile preliminare efectuate începând cu anul 2002, s-a estimat că golul subteran rezultat în urma exploatării sării la sonda 209 din câmpul de sonde Războieni-Ocna Mureş (judeţul Alba) ar putea fi utilizat, în anumite condiţii, pentru depozitarea gazelor naturale, cu un efort investiţional de 60 milioane euro“, potrivit datelor Ministerului Economiei. Aici ar putea fi depozitate peste 200 milioane mc de gaze naturale, cele cinci caverne care trebuie executate în zăcământul de sare având o configuraţie conform cerinţelor impuse de tehnologia de stocare. „Decizia de a demara un proiect de depozitare a gazelor naturale la Războieni- Ocna Mureş a fost determinată de condiţiile de zăcământ (adâncime mare – peste 1.000 metri şi structura omogenă a zăcământului), amplasarea câmpului de sonde în afara zonelor locuite, distanţa foarte mică faţă de conductele magistrale de transport al gazelor naturale şi faţă de o staţie de reglare, apropierea de  zone de consum deficitare în aprovizionarea cu gaze naturale“, spun oficialii. Depozitarea gazelor naturale în caverne saline, în comparaţie cu depozitarea în zăcămintele epuizate sau straturile acvifere, are avantajul de a rezolva rapid cererea de gaz şi de a evita întreruperea aprovizionării cu gaze, în cazul scăderii bruşte a presiunii în sistemul de distribuţie din cauza temperaturilor foarte scăzute în timpul iernii, al creşterii neaşteptate a cererii sau al întreruperii livrărilor de gaze din import.

„Gazprom este gata să ia în considerare propunerea părţii române de a construi depozite subterane de stocare a gazelor pe teritoriul României”.

Biroul de presă al Gazprom