România a reușit, în prima parte a anului 2025, să primească fonduri europene importante pentru susținerea investițiilor și a stabilității financiare. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, aflat la final de mandat, a făcut un bilanț al activității desfășurate în ultimele șase luni. Printre obiectivele realizate se numără eliminarea riscului de dezangajare a fondurilor pentru anul 2025 și finalizarea renegocierii Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Marcel Boloș: România a primit 3,2 miliarde euro de la Comisia Europeană

În cursul acestui an, România a primit de la Comisia Europeană o sumă totală de 3,2 miliarde euro, spune Marcel Boloș. Această sumă cuprinde 1,9 miliarde euro aferente fondurilor de coeziune și 1,3 miliarde euro obținute prin intermediul PNRR.

Conform ministrului aflat la final de mandat,  aceste fonduri au contribuit atât la stabilizarea bugetului național, cât și la susținerea investițiilor publice în diverse domenii.

Boloș a explicat că, prin gestionarea acestor resurse, a fost eliminat riscul de pierdere a fondurilor europene pentru anul 2025.

În plus, au fost puse bazele necesare pentru ca România să evite un risc similar și în anul următor. În paralel, echipa MIPE a continuat procesul de renegociere a PNRR, o măsură esențială pentru protejarea granturilor alocate României.

În cadrul aceluiași mandat, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a lansat apeluri de finanțare în valoare totală de peste 3 miliarde euro. Fondurile sunt destinate unor proiecte esențiale pentru infrastructura publică, sistemul sanitar și incluziunea socială.

„În gestionarea fondurilor europene, fiecare ezitare costă, iar fiecare lună pierdută se poate transforma într-un an fără investiții. Cu această gândire am preluat acest mandat, pe care îl încheiem astfel: cu 3,2 miliarde de euro primiți de la Comisia Europeană în șase luni – fonduri care au susținut stabilitatea bugetară și investițiile publice. Cel mai important, am eliminat riscul de pierdere a banilor europeni pentru anul 2025 și am pus bazele necesare pentru ca același risc să nu se materializeze în 2026.

Am dus spre finalizare procesul de renegociere PNRR pentru a proteja granturile alocate țării noastre și am pregătit Planul Național Social pentru Climă, prin care România poate accesa până la 6 miliarde de euro pentru a sprijini familiile vulnerabile în fața costurilor tot mai mari cu energia și transportul.

Tot în acest mandat, am lansat apeluri de peste 3 miliarde de euro, cu miză uriașă: pentru spitale noi și tehnologie medicală de ultimă generație pentru sănătatea românilor, pentru extinderea rețelelor de apă și canalizare, pentru creșterea eficienței energetice și pentru sprijinirea copiilor și persoanelor cu dizabilități. Mulțumesc echipei MIPE pentru munca intensă și pentru că fac eforturi care nu se văd în fiecare zi, dar care mențin România pe drumul dezvoltării”, a transmis Marcel Boloș.

Investiții în sănătate, educație și infrastructură

Finanțările atrase au fost orientate către proiecte cu impact direct asupra populației. Au fost deschise linii de finanțare pentru construirea de spitale și achiziționarea de echipamente medicale moderne. De asemenea, s-au lansat apeluri pentru extinderea rețelelor de apă și canalizare, precum și pentru modernizarea sistemelor de eficiență energetică.

Totodată, Ministerul a direcționat resurse pentru sprijinirea copiilor și a persoanelor cu dizabilități. Marcel Boloș a transmis public mulțumiri echipei MIPE pentru eforturile depuse, subliniind importanța muncii de zi cu zi a funcționarilor implicați în atragerea fondurilor europene.

La finalul mandatului, ministrul a evidențiat că obiectivul principal a fost menținerea României pe drumul dezvoltării economice și sociale. Fondurile europene atrase au jucat un rol central în susținerea acestui parcurs.

Fondurile de coeziune 2021-2027: progres și rezultate

În ceea ce privește implementarea Politicii de Coeziune pentru perioada 2021-2027, România a efectuat în anul 2025 plăți în valoare de 2,7 miliarde euro către beneficiarii proiectelor aprobate. Per ansamblu, în actualul cadru financiar multianual, valoarea totală a plăților către beneficiari a ajuns la aproximativ 4,9 miliarde euro, dintre care 4,5 miliarde euro provin din fondurile Uniunii Europene.

În acest context, România ocupă locul al doilea la nivel european în ceea ce privește valoarea absolută a sumelor primite de la Comisia Europeană. Astfel, în cursul anului 2025, au fost încasate 1,9 miliarde euro prin programele de coeziune, sub formă de prefinanțări și rambursări ale cheltuielilor eligibile.

La nivelul întregului exercițiu financiar, sumele solicitate la rambursare Comisiei au atins 3,1 miliarde euro. În perioada următoare, se estimează transmiterea unei cereri suplimentare de peste 500 milioane euro. În plus, valoarea totală a cererilor de plată estimate pentru întregul an 2025 este de 4,4 miliarde euro, sumă care acoperă integral riscul de pierdere a fondurilor europene alocate pentru acest an.

Contractele semnate până în prezent au o valoare totală de 11,7 miliarde euro, dintre care 6,1 miliarde euro reprezintă contribuția fondurilor europene. Acest progres contribuie la transformarea alocărilor în investiții reale, cu impact asupra economiei și comunităților locale.

PNRR: Proiecte în derulare și sume încasate

În cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, România a încasat până acum suma totală de 10,74 miliarde euro. Ultima tranșă încasată, în valoare de aproximativ 1,3 miliarde euro, corespunde cererii de plată numărul trei. Această plată reprezintă o tranșă parțială, aferentă obiectivelor deja îndeplinite.

Pentru moment, o sumă de 869 milioane euro din această cerere este suspendată temporar. România are termen până la sfârșitul lunii noiembrie 2025 pentru a îndeplini cerințele necesare și a încasa restul banilor. Autoritățile au precizat că suspendarea nu presupune pierderea fondurilor, acestea rămânând disponibile după îndeplinirea condițiilor stabilite.

Anterior, România a primit 9,44 miliarde euro din alocările PNRR, prin prefinanțări și cererile de plată anterioare. Până la sfârșitul lunii mai 2025, fuseseră semnate peste 21.800 de contracte, în valoare totală de 47,26 miliarde euro, dintre care aproximativ 25,9 miliarde euro reprezintă fonduri PNRR.

Implementarea acestui plan național este coordonată la nivel tehnic de MIPE, iar responsabilitatea realizării reformelor și investițiilor revine ministerelor și autorităților publice centrale. Alocarea totală pentru România, prin intermediul PNRR, se ridică la 28,5 miliarde euro, împărțite între granturi și împrumuturi.

Planul Național Social pentru Climă: 6 miliarde euro pentru sprijinirea comunităților vulnerabile

Un alt proiect important gestionat de MIPE este Planul Național Social pentru Climă, prin care România ar putea accesa fonduri de până la 6 miliarde euro. Prima propunere transmisă Comisiei Europene vizează intervenții în domeniul eficienței energetice. Printre acestea se numără reabilitarea termică a locuințelor, instalarea de pompe de căldură și panouri solare.

Finanțările vor sprijini și dezvoltarea sistemelor de încălzire centralizată în mediul rural. În paralel, vor fi disponibile fonduri pentru achiziționarea de mijloace de transport ecologice, destinate zonelor defavorizate. Vor putea fi cumpărate microbuze, autobuze, tramvaie, vagoane de tren și nave fluviale electrice.

Aceste investiții urmăresc să îmbunătățească accesul locuitorilor din zonele izolate la servicii publice esențiale. Proiectele au ca scop facilitarea accesului la educație, sănătate și oportunități de muncă, contribuind astfel la reducerea excluziunii sociale.