Uniunea Europeană expune România la pierderi fiscale de peste 10 miliarde lei din cauza platformelor
Comerțul online transfrontalier continuă să producă dezechilibre tot mai mari în piața românească de retail, iar pierderile fiscale generate de platformele non-UE ar putea depăși 10,8 miliarde lei anual (aprox. 2,12 miliarde euro) până în 2027, potrivit unei analize de impact semnate de economistul Iancu Guda, la solicitarea Asociației Române a Magazinelor Online (ARMO).
Pentru anul în curs, impactul negativ estimat este de cel puțin 5,4 miliarde lei (1,06 miliarde euro), cu perspectiva unei dublări a pierderilor dacă tendințele actuale se mențin. Raportul, realizat pe baza fluxului de colete sub pragul de 150 euro – prag sub care nu se percep taxe vamale – estimează pentru 2025 un volum de 78 milioane de colete non-UE, cu o valoare medie de 50 euro per colet. Aceasta ar putea echivala cu aproape 29% din totalul pieței locale de retail în următorii doi ani, dublu față de ponderea estimată la finalul acestui an.
Presiune tot mai mare pe retailul autohton
Cristi Movilă, președintele ARMO, subliniază dimensiunea dezechilibrului creat:
„Nu vorbim doar despre o concurență neloială, ci despre o amenințare directă la adresa veniturilor fiscale și a sustenabilității businessului local într-un context economic deja tensionat.”
Sectorul de retail, responsabil pentru circa 21% din PIB și cu peste 200.000 de angajați, este deja sub presiune: 60.000 de companii locale contribuie anual cu peste 37,8 miliarde lei la bugetul public. Creșterea cotei de piață a platformelor extracomunitare ar eroda baza fiscală și ar amplifica riscurile pentru aceste companii, arată studiul.
„Dacă platformele non-UE își dublează cota de piață, România riscă pierderi fiscale de peste 2,1 miliarde euro anual, în timp ce magazinele fizice își pot pierde o parte relevantă din trafic, cu impact major asupra investițiilor, angajărilor și contribuțiilor la buget”, a spus autorul analizei Iancu Guda.
Trei măsuri urgente pentru corectarea dezechilibrului
Analiza propune un set de măsuri rapide și concrete pentru a limita impactul negativ:
- Fiscalitate echitabilă – Implementarea unui sistem care să taxeze veniturile platformelor internaționale în țara de consum și utilizare a serviciilor.
- Taxă administrativă pe colete non-UE – Introducerea unei taxe minime de 5 euro per colet, echivalentul a 10% din valoarea medie, ce ar genera aproximativ 1 milion euro/zi pentru bugetul României.
- Eliminarea accelerată a scutirii de taxe vamale sub 150 euro – O măsură necesară pentru a echilibra piața înainte de termenul fixat de Comisia Europeană (2028).
Cristian Pelivan, director executiv ARMO, atrage atenția:
„Nu cerem măsuri protecționiste, ci un tratament fiscal și concurențial corect. Solicităm intervenții rapide din partea autorităților pentru a proteja economia locală și a evita un exod al micilor producători.”
Concluziile analizei semnate de Iancu Guda sunt susținute și de un studiu Mia Marketing, realizat pentru ARMO în iulie 2025: 7 din 10 retaileri locali se așteaptă la scăderi de vânzări pe fondul concurenței venite din Asia, iar 75% dintre respondenți avertizează că micii producători riscă să dispară. Deși Comisia Europeană va elimina pragul de minimis abia din 2028, ARMO solicită autorităților naționale să accelereze măsurile corective.
