Retailul românesc în pericol. Platformele internaționale ar putea goli magazinele din țară

Retailul românesc se confruntă cu o presiune tot mai accentuată din partea platformelor internaționale, potrivit unui nou studiu realizat de MIA Marketing pentru Asociația Română a Magazinelor Online (ARMO). Opt din zece companii din domeniu anticipează efecte negative asupra activității lor în următoarele 12 luni. Printre principalele amenințări se numără scăderea vânzărilor și diminuarea cifrei de afaceri. Magazinul fizic pare a fi cel mai expus canal de distribuție în acest context. IMM-urile caută soluții pentru a se adapta și a-și proteja afacerile.

Retailul românesc sub amenințare directă

Retailul românesc se așteaptă la un impact semnificativ din partea platformelor internaționale în următorul an. Potrivit celui de-al doilea val al studiului „Impactul platformelor internaționale asupra comerțului din România – Perspective de viitor”, opt din zece firme estimează că activitatea le va fi afectată în mod negativ.

Studiul a fost comandat de ARMO și realizat de compania MIA Marketing, având ca scop analiza tendințelor și riscurilor din comerțul local.

Presiunea exercitată de competiția externă rămâne ridicată, cu 77% dintre firme anticipând efecte nefavorabile din partea platformelor din afara Uniunii Europene.

Scăderea vânzărilor este menționată de 32% dintre respondenți ca principal efect. Interesant este faptul că, pentru cei care se așteaptă la o reducere a cifrei de afaceri în 2025 comparativ cu 2024, cel mai afectat nu este comerțul online, ci magazinul fizic, mai ales în cazul întreprinderilor mici și mijlocii.

 

Previziuni pesimiste pentru 2025 în rândul comercianților

Datele studiului reflectă o polarizare tot mai accentuată a așteptărilor în ceea ce privește evoluția vânzărilor. Doar 9% dintre firmele de retail intervievate consideră că vor înregistra o creștere a vânzărilor în 2025.

Majoritatea mizează pe stagnare, în timp ce aproape 20% anticipează o scădere a veniturilor. În cazul acestor comercianți, canalul principal afectat va fi magazinul fizic, care rămâne cel mai utilizat de către acest segment de firme.

Această tendință sugerează o vulnerabilitate accentuată a formatului tradițional în fața comerțului digital și a ofertei externe.

Deși multe dintre aceste companii vând și online, pierderile estimate sunt asociate în primul rând cu vânzările directe în locații fizice. Impactul resimțit este cu atât mai mare pentru comercianții care nu reușesc să se adapteze rapid la noile condiții ale pieței.

Adaptarea strategiilor pentru a face față competiției globale

Pentru a contracara presiunea exercitată de platformele internaționale, firmele din retailul românesc sunt nevoite să își modifice rapid strategiile comerciale.

Printre măsurile adoptate se numără creșterea investițiilor în publicitatea online, pe fondul unei vizibilități tot mai costisitoare în motoarele de căutare și rețelele sociale.

Conform studiului, 41% dintre respondenți intenționează să-și reducă lanțul de aprovizionare, apelând direct la producători pentru a controla mai eficient atât costurile, cât și timpii de livrare.

Această orientare strategică vizează menținerea competitivității într-un context în care prețul și viteza de livrare devin criterii decisive.

Platformele internaționale oferă adesea produse la prețuri mai mici și livrări rapide, ceea ce pune presiune pe retailerii locali să găsească soluții rapide pentru a răspunde așteptărilor consumatorilor. Fără astfel de măsuri, multe dintre afacerile autohtone riscă să piardă teren într-un ritm accelerat.

Impact economic potențial asupra pieței muncii și veniturilor publice

Cristi Movilă, președintele ARMO, subliniază că cele mai afectate categorii comerciale sunt electro&IT și fashion. Potrivit acestuia, dacă magazinele din aceste sectoare vor fi nevoite să își înceteze activitatea, efectele economice vor fi complexe.

„Electro&IT și Fashion sunt categoriile ce resimt presiunea platformelor internaționale în cel mai înalt grad. Dacă aceste magazine online și offline cedează, efectele în cascadă înseamnă depozite și spații comerciale goale, chirii neplătite și locuri de muncă pierdute – cu impact direct asupra veniturilor fiscale și economiei românești”, spune el.

Situația este susținută și de datele oficiale privind forța de muncă din retail. Cristian Pelivan, director executiv al ARMO, atrage atenția că „unul din patru români lucrează în retail”, iar sectorul are aproape un milion de angajați la nivel național.

El remarcă faptul că studiul arată cu claritate faptul că magazinul fizic este veriga slabă, chiar și pentru firmele care operează și online. Semnalele transmise de organizații europene precum EuroCommerce confirmă că această problemă este una comună în statele membre ale UE.

„Știm de la INS că unul din patru români lucrează în retail, sectorul de retail având aproape un milion de angajaţi la nivel national. Datele studiului nostru arată clar unde se rupe lanțul – magazinul fizic este cel mai expus, inclusiv pentru retailerii care vând și online.

Semnalele transmise în ultima perioadă inclusiv de colegii din EuroCommerce confirmă că fenomenul și efectele măsurate de noi sunt valabile nu doar în e-commerce, ci și în magazinele tradiționale. Nu doar în România, ci peste tot în Europa. Dacă nu se acționează acum, cât timp aceste afaceri mai pot fi salvate, vom vorbi în curând despre pierderi ireversibile de zeci de mii de locuri de muncă și goluri majore în bugetul de stat”, mai spune Pelivan.

Detalii privind metodologia studiului

Cercetarea a fost realizată de MIA Marketing în perioada 28 aprilie – 13 mai 2025, la comanda Asociației Române a Magazinelor Online.

Metoda utilizată a fost interviul telefonic asistat de computer (CATI), aplicat pe un eșantion de 511 firme de retail.

Componența eșantionului a inclus 227 microîntreprinderi (0–9 angajați), 186 firme mici (10–49 angajați) și 98 firme medii (50–249 angajați). Respondenții au fost persoane cu rol decizional în strategia și activitatea comercială a firmelor. Marja de eroare a studiului este de ± 4,3%, cu un nivel de încredere de 95%.