România primește 1,3 miliarde de euro din PNRR. Aproape 870 de milioane de euro, suspendați temporar

România a primit de la Comisia Europeană aproximativ 1,3 miliarde de euro pentru îndeplinirea integrală a unor ținte și jaloane din cererea de plată numărul 3 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Aproape 870 de milioane de euro, suspendați temporar din PNRR

Pentru cererea de plată numărul 3 din PNRR, o sumă de 869 milioane de euro (dintre care 814 milioane euro din granturi și 55 milioane euro din împrumuturi) a fost suspendată temporar. Această suspendare este valabilă până la îndeplinirea tuturor jaloanelor rămase, transmite Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE).

România are la dispoziție un termen de șase luni, adică până pe 28 noiembrie 2025, pentru a implementa toate măsurile necesare în vederea deblocării integrale a acestei cereri de plată.

Este important de subliniat că această etapă procedurală de suspendare parțială a fondurilor nu înseamnă pierderea niciunui euro din suma alocată. Sumele suspendate rămân alocate României și vor fi încasate după ce toate cerințele vor fi îndeplinite.

Valoarea netă a cererii de plată numărul 3 este de 2,02 miliarde de euro, după deducerea prefinanțării deja încasate de țară.

Angajamentele Guvernului României și obiectivele de renegociere PNRR

Ministrul Marcel Boloș a explicat că încasarea sumei de 1,3 miliarde de euro reprezintă o recunoaștere a eforturilor depuse de Guvernul României și marchează un pas clar către deblocarea integrală a cererii de plată numărul 3.

El a mai spus că actualul Guvern rămâne concentrat pe soluționarea și deblocarea integrală a acestei cereri. În paralel, România renegociază PNRR pentru a putea înlocui investițiile cu un ritm de implementare încetinit cu altele, finanțate din bugetul de stat sau din programe naționale.

Această renegociere vizează în primul rând protejarea intereselor financiare ale României, respectiv atragerea unei sume cât mai mari din PNRR și evitarea eventualelor penalități pentru neimplementarea investițiilor asumate.

„Încasarea sumei de 1,3 miliarde de euro reprezintă recunoașterea eforturilor depuse de Guvernul României și marchează un pas clar în direcția deblocării integrale a cererii de plată nr. 3. Actualul Guvern este în continuare concentrat pentru a soluționa și a debloca integral cererea de plată nr. 3.

În paralel, renegociem PNRR pentru a putea înlocui investițiile care au un ritm de implementare încetinit cu altele, finanțate din bugetul de stat sau din programe naționale.

Această renegociere vizează în primul rând protejarea intereselor noastre financiare: atragerea unei sume cât mai mari din PNRR și evitarea eventualelor penalități pentru neimplementarea investițiilor sumate prin PNRR”, a explicat ministrul Marcel Boloș.

Jaloanele îndeplinite parțial și suma totală încasată până acum

Jaloanele care au fost îndeplinite doar parțial și care au condus la suspendarea sumei menționate vizează următoarele aspecte:

• operaționalizarea Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP);
• desemnarea administratorilor în companiile din energie;
• modificarea legislației privind pensiile speciale pentru magistrați.

Suma totală încasată de România din fondurile alocate pentru implementarea PNRR a ajuns la 10,74 miliarde euro. Anterior, țara a încasat 9,44 miliarde euro, sumă care a inclus: 3,79 miliarde euro sub formă de prefinanțare, 0,29 miliarde euro reprezentând prefinanțare aferentă capitolului REPowerEU, 2,56 miliarde euro pentru cererea de plată numărul 1 și 2,80 miliarde euro pentru cererea de plată numărul 2.

Suma totală alocată României prin PNRR este de 28,5 miliarde de euro, din care 13,6 miliarde euro sub formă de granturi și 14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene coordonează tehnic la nivel național implementarea PNRR, iar țintele și jaloanele asumate de România trebuie implementate de 20 de coordonatori de reforme și de investiții, printre care ministerele și alte autorități publice centrale.