Andrei Blaier, 92 de ani de la naștere. O viață dedicată filmului și culturii românești

La 16 mai 2025 se împlinesc 92 de ani de la nașterea regizorului și scenaristului Andrei Blaier, unul dintre marii cineaști ai României postbelice, personalitate definitorie pentru evoluția cinematografiei autohtone în a doua jumătate a secolului XX.

Într-o epocă a cenzurii, conformismului artistic și limitărilor ideologice, Blaier a reușit să își impună vocea distinctă și să semneze opere care, dincolo de contextul vremii, rămân până astăzi repere culturale.

O viață în slujba filmului

Născut în București, pe 16 mai 1933, Andrei Blaier a absolvit Institutul Național de Artă Teatrală și Cinematografică în anul 1956. De la începutul carierei, s-a remarcat printr-o abordare atentă și echilibrată, combinând filmul de ficțiune cu producțiile documentare și utilitare realizate în cadrul Studioului Cinematografic București.

A fost adesea perceput ca un regizor disciplinat, fidel cerințelor vremii, dar în 1975 a surprins lumea filmului cu Ilustrate cu flori de câmp, o dramă psihologică profundă și originală, premiată de Uniunea Cineaștilor din România (UCIN) și privită drept un moment de cotitură în cinematografia românească.

Această peliculă a marcat o schimbare de ton în opera sa, fiind urmată de alte titluri premiate: Prin cenușa imperiului (1976), Lumini și umbre (1982) și Bătălia din umbră (1986), toate distinse cu premii UCIN. Capacitatea sa de a construi povești dense, încărcate de simboluri și de nuanțe sociale și psihologice, l-a consacrat ca un autor matur și valoros, chiar și într-un peisaj artistic marcat de constrângeri.

Filmografie variată și reprezentativă

Opera lui Andrei Blaier cuprinde o filmografie variată și reprezentativă: Diminețile unui băiat cuminte (1967), serialul de televiziune Cireșarii (1972), Fapt divers (1984), Vacanța cea mare (1988), Divorț din dragoste (1991), Crucea de piatră (1993), Terente – regele bălților (1995), Dulcea saună a morții (2003), alături de scenarii semnate pentru propriile sale filme, printre care se numără și debutul său cu Ora H (1956).

Blaier a lucrat cu unele dintre cele mai mari nume ale scenei și ecranului românesc: Gheorghe Dinică, Marin Moraru, Draga Olteanu-Matei, Maia Morgenstern, Oana Pellea.

Dincolo de activitatea artistică, Andrei Blaier a avut un rol esențial în formarea viitorilor cineaști. A fost unul dintre fondatorii Facultății de Cinematografie din cadrul Universității Media din București, unde a ocupat funcția de decan onorific.

Generații întregi de regizori, scenariști și profesioniști din televiziune au beneficiat de experiența și rigoarea sa pedagogică. Pentru Blaier, educația artistică nu era un demers auxiliar, ci o misiune fundamentală.

Regizorul s-a stins din viață pe 1 decembrie 2011

Regizorul s-a stins din viață pe 1 decembrie 2011, în locuința sa din Capitală, la vârsta de 78 de ani, după o lungă suferință. A fost înmormântat la Cimitirul Bellu Catolic, într-un sobor de colegi, prieteni și discipoli, care i-au adus un ultim omagiu. Dincolo de cuvinte, rămâne filmul – martor tăcut și viu al unei epoci și al unei conștiințe artistice.

La 92 de ani de la nașterea sa, Andrei Blaier continuă să fie evocat cu respect și admirație. Filmele sale încă rulează în arhivele cinematografice, sunt analizate în facultăți și redescoperite de noi generații de cinefili. Într-o lume în care memoria artistică e adesea fragilă, opera lui Blaier se impune ca un reper durabil al valorii și al demnității în artă.