Concret, România pierde miliarde de dolari, din participarea la proiect, din redevenţele care puteau fi încasate şi din sumele care ar fi putut fi investite în protecţia mediului şi a patrimoniului.

Pierderi de 1 miliard pe bursa. România are o participaţie de 25%. Preţul acţiunilor, în momentul său maxim, era de cca. 8,6 euro pe acţiune. Valoarea proiectului, cu totul, era la acel moment de cca. 4 miliarde, ceea ce înseamnă că participaţia României era de cca. 1 miliard. În urma căderii la bursă, s-a ajuns ca astăzi valoarea companiei să scadă până spre 0,7 dolari, deci cca. 100 de milioane de dolari.

Pierderi de 1 miliard din redevenţă. Calculul vine din beneficiul estimat din proiect, calculat la valoarea estimata a aurului. Astfel, calculele specialiştilor arată că România ar fi putut atrage, doar din redevenţă, separat, spre 1 miliard de dolari. Aceşti bani nu mai există, în prezent.

Pierderi de aproape 500 de milioane, din investitii de mediu si de patrimoniu din zona. Proiectul presupunea investiţii importante pentru curăţarea şi ecologizarea zonei (inclusiv pentru eliminarea cianurii existente din lacurile şi râurile din zona, ca urmare a poluării istorice). În afară de acestea, existau şi investiţii legate de biodiversitate, precum şi investiţii în patrimoniu. Cu toate, estimate în jur de jumătate de miliard.

La toate acestea s-ar putea adăuga penalităţile pe care compania le va cere statului român.


Te-ar putea interesa și: