Domul de căldură lovește din nou. România devine epicentrul caniculei balcanice
România se confruntă cu un nou episod de caniculă extremă, provocat de un dom de căldură care s-a instalat deasupra regiunii Balcanilor. Potrivit Info Clima, masa de aer cald se comportă ca un capac atmosferic care comprimă aerul și menține căldura la sol timp de zile întregi. Acest fenomen favorizează temperaturile extreme, iar solul uscat contribuie la întețirea intensității termice.
Această cupolă de foc care a cuprins sud-estul Europei generează temperaturi record și nopți tropicale în serie. Efectele sunt resimțite puternic în toate țările din regiune, însă România este printre cele mai afectate. Valorile termice depășesc frecvent 38 de grade Celsius în zonele din sud și sud-est, iar lipsa vântului și a precipitațiilor accentuează senzația de sufocare.
În Serbia și Albania, mercurul a urcat peste 40°C, iar nopțile nu mai oferă deloc răgaz termic.
În România, în regiunile Muntenia, Oltenia, Banat, Dobrogea și Transilvania au fost emise alerte cod galben și portocaliu de caniculă. Temperaturile se mențin constant între 34 și 38 de grade în timpul zilei, iar în timpul nopții, valorile nu scad sub 20°C.
Situația este agravată de contextul climatic din ultimele decenii, în care valurile de căldură au devenit mai frecvente, mai persistente și mai intense. Aceste episoade contribuie la apariția unor probleme serioase: de la epuizare fizică și boli cauzate de căldură până la deteriorarea infrastructurii rutiere și energetice. Sănătatea publică este de asemenea pusă la încercare.
România se confruntă și cu efectul de insulă termică urbană – un fenomen prin care zonele urbane devin cu câteva grade mai calde decât cele rurale din cauza betonului, asfaltului și lipsei vegetației.
Cei mai afectați sunt vârstnicii, bolnavii cronici și cei fără acces la aparate de climatizare. În aceste condiții, riscul de accidente medicale și decese legate de căldură crește alarmant.
Cum funcționează domul de căldură: fenomenul care „încarcerează” arșița
Domul de căldură este o formațiune atmosferică generată de un sistem de presiune ridicată care blochează circulația aerului și menține o masă de aer fierbinte la nivelul solului. În lipsa vântului și a norilor, radiația solară se acumulează, iar temperaturile cresc accelerat zi după zi. Aerul cald rămâne astfel prizonier într-un fel de cuptor atmosferic.
Procesul de formare este simplu, dar cu efecte devastatoare: aerul coboară din atmosferă, se comprimă, se încălzește și rămâne blocat. Acest tip de vreme apare frecvent vara, dar în ultimii ani a devenit tot mai intens și mai frecvent. Fenomenul afectează mai ales zonele continentale, cum este și cazul României.
Temperaturile pot depăși frecvent 35–40°C, iar în lipsa unei răciri nocturne, organismul uman are dificultăți în a se adapta. Nopțile tropicale devin tot mai comune, mai ales în sudul țării, prelungind disconfortul termic și epuizarea fizică. Aceste condiții favorizează apariția unor probleme medicale, precum insolația, hipertensiunea sau accidentele vasculare.
Un alt efect grav al acestui fenomen este seceta severă, care afectează culturile agricole și reduce rezervele de apă. În plus, vegetația uscată devine un pericol major din cauza riscului crescut de incendii de vegetație, mai ales în zonele de deal sau de câmpie neirigate. În mediul urban, structurile din beton și asfalt intensifică absorbția căldurii, creând zone de foc în interiorul orașelor.
Specialiștii avertizează că fenomenul este în creștere, iar proiecțiile climatice indică o intensificare a valurilor de căldură în următoarele decenii. În scenariile pesimiste de evoluție climatică, cum este RCP8.5, aceste domuri de căldură ar putea deveni o constantă anuală, cu efecte devastatoare asupra sănătății și agriculturii.
Coduri de caniculă în toată țara: impactul asupra mediului și agriculturii
În ultimele zile, aproape toate regiunile țării s-au aflat sub atenționări meteo pentru caniculă. Muntenia, Oltenia, Banat și Dobrogea sunt cele mai afectate, cu temperaturi ce oscilează între 34 și 38°C. Valul de căldură a declanșat alerte cod galben și portocaliu, iar disconfortul termic atinge valori extreme în sudul țării.
Schimbările climatice recente au dus la o creștere semnificativă a duratei și frecvenței valurilor de caniculă. Pe lângă disconfortul direct asupra populației, aceste episoade extreme au impact direct asupra culturilor agricole. Solul este lipsit de umiditate, iar plantele nu mai pot extrage apă, ceea ce compromite randamentele.
Elena Mateescu, directorul ANM, a declarat că după acest val de caniculă este așteptată o schimbare radicală de vreme, cu ploi torențiale, vijelii și grindină. Potrivit acesteia, începând chiar din weekend, în vest, nord și centru se vor înregistra scăderi de temperatură, iar în sud canicula va mai persista câteva zile.
„Vom resimţi o schimbare în evoluţia regimului de temperaturi la debutul săptămânii şi chiar de duminică, mai ales în vestul, centrul şi nordul ţării, unde maximele nu vor mai depăşi 32 de grade, în timp ce în sud, sud-est vor mai fi posibile valori de până la 39 de grade, dar de luni urmează o săptămână cu valori de temperaturi mai ponderate”, a declarat aceasta.
Această schimbare bruscă se datorează pătrunderii unei mase de aer mai rece, care va înlocui masa de aer cald. Diferențele mari de temperatură pot genera fenomene meteo extreme, iar autoritățile sunt în alertă. Deja de sâmbătă noaptea sunt așteptate averse puternice, furtuni și posibile căderi de grindină.
Chiar dacă aceste ploi pot aduce daune punctuale, ele sunt binevenite în contextul secetei pedologice prelungite. Mateescu a precizat că seceta este extremă în sud, sud-est și Moldova, iar nivelul de umiditate din sol se apropie de minimul critic pentru agricultură. Agricultura românească se confruntă cu un an dificil, marcat de un deficit pluviometric pronunțat.
„Schimbul de masă de aer foarte cald cu o masă de aer mai rece, cu diferenţe termice semnificative, menţine riscul unor fenomene meteorologice extreme. Acestea îşi vor face apariţia încă de sâmbătă după-amiaza, sâmbătă noaptea, urmând ca ulterior, duminică şi pe parcursul săptămânii viitoare să consemnăm averse torenţiale, posibil vijelii. Nu excludem la nivel izolat căderi de grindină şi ceea ce este foarte important, cantităţi de precipitaţii importante, pe secvenţe foarte scurte de timp”, a declarat Elena Mateescu.
Un an agricol sub amenințarea secetei: previziuni sumbre din partea ANM
Datele meteorologice recente arată că România traversează unul dintre cei mai secetoși ani din istorie. Elena Mateescu a precizat că, de la 1 septembrie 2024 până în prezent, s-au înregistrat doar 500,7 litri/mp de precipitații. Prin comparație, în aceeași perioadă a anului trecut au fost 534,7 litri/mp, într-un an deja considerat extrem de secetos.
Deficitul de umiditate afectează în special jumătatea vestică a țării, dar și sudul și estul au fost lovite sever de lipsa precipitațiilor. În aceste condiții, aprovizionarea cu apă în sol este la limită, iar plantele suferă. Chiar și în cazul unei luni august cu precipitații normale, anul agricol 2024–2025 se va situa sub pragul necesar pentru refacerea solului.
„Există o probabilitate foarte mare ca acest an agricol să fie inclus în topul celor mai secetoși din ultimele peste 120 de ani”, a transmis directorul ANM.
În lipsa ploilor suficiente, culturile agricole se confruntă cu pierderi majore, iar perspectivele pentru toamnă nu sunt încurajatoare.
Schimbările climatice accentuează acest tip de scenarii, în care perioadele de căldură extremă sunt urmate de episoade bruște de furtuni, grindină și precipitații intense. Acest tip de instabilitate pune presiune suplimentară pe fermieri, autorități și rețelele de apă și energie.
Deși precipitațiile prognozate în perioada următoare pot aduce un oarecare echilibru temporar, ele nu vor fi suficiente pentru a reface complet rezervele de apă. Solul rămâne uscat, iar stresul hidric asupra plantelor persistă. În aceste condiții, domul de căldură devine nu doar un fenomen izolat, ci un semnal de alarmă pentru viitorul climatic al României.
