În acest context, Adrian Câciu a subliniat că țara noastră este stabilă din punct de vedere macroeconomic, lucru confirmat și de Comisia Europeană, potrivit informațiilor transmise de Ministerul Finanțelor într-un comunicat.

Adrian Câciu cere o strategie echilibrată la nivelul UE

„România este stabilă din punct de vedere macroeconomic, lucru confirmat și de Comisia Europeană, în Raportul de prognoză economică de primăvară, pe anul 2023, unde țara noastră figurează cu cea mai mare creștere economică din regiune.

Aceasta se datorează, în principal, premiselor create de buna absorbție a fondurilor europene împreună cu implementarea reformelor din PNRR. Un alt avantaj îl constituie evoluția pozitivă a pieței muncii, trend înregistrat și pe partea de bunuri și servicii”, a declarat Adrian Câciu.

Un alt subiect de interes a fost revizuirea Cadrului Financiar Multianual

Un alt subiect de interes a fost revizuirea Cadrului Financiar Multianual, context în care ministrul Finanțelor a subliniat că aceasta trebuie să fie una țintită, care să acopere problemele cele mai stringente ale Uniunii Europene, fără să afecteze alocările principalelor politici, cea de coeziune și de politică agricolă comună, precum și plafonul de resurse proprii.

De asemenea, oficialul român a punctat faptul că România va respecta angajamentele asumate de reducere a deficitului bugetar, însă este nevoie de o strategie echilibrată la nivelul Uniunii Europene, care să țină cont de continuarea măsurilor asumate de Guvern pentru accelerarea investițiilor.

În încheiere, ministrul de Finanțe a apreciat flexibilizarea regulilor pe Pactul Fiscal, precizând că țara noastră se situează bine, la nivel european, în ceea ce privește nivelul datoriei publice, aflată în scădere și estimată să ajungă la finalul anului 2023 la 47% din PIB.

România mai are de atras 3,8 miliarde de euro

Anterior, Adrian Câciu a participat la conferința națională „Hrană de calitate – profit pentru toți românii – cum adăugăm plusvaloare agriculturii”, unde a declarat că România mai are de atras 3,8 miliarde de euro, bani europeni, în următoarele şapte luni.

„Fiscalitatea în agricultură este cea mai redusă în toate sectoarele economice. Finanțările care sunt asigurate pentru agricultură sunt excedentare. Aici trebuie făcut un efort comun. Avem mai mulţi bani decât măsuri sau proiecte. Avem bani la dispoziţie. Avem bani europeni. Când vorbim de exerciţiul financiar 2014-2020 în agricultură şi investiţii, mai avem de atras în următoarele 7 luni 3,8 miliarde de euro. Un miliard pe plăţi directe şi 2,8 pe investiţii.

Nu avem o problemă din perspectiva finanţărilor. Cred că dacă este undeva de lucrat este de a avea un dialog mult mai aplicat şi de a găsi cele mai bune soluţii pentru a duce banii către zona care au cea mai multă multiplicare, către zona în care ei se văd la final către consumator.

Avem lipsa de capital nativă a antreprenorului care se manifestă în toate sectoarele. Ceea e este de îndreptat este să folosim mai rapid şi mai eficient banii şi acele măsuri care pot aduce valoare adăugată rapidă”, a declarat ministrul Finanţelor.