În niciun an, nici măcar în cei din criza financiară, nu a fost mai discutată și mai disputată dobânda medie la depozitele plasate în sistemul interbancar, celebrul acronim ROBOR. Romanian Interbank Offer Rate își trage importanța din faptul că este dobânda de referință pentru credite, ceea ce face ca dobânda anuală efectivă să scadă sau să crească în funcție de nivelul acesteia. Cum cursul de schimb a avut o evoluție stabilă în ultimii ani, iar dobânzile creditelor au ajuns la minime, atenția la momentul de inversare a trendului ROBOR a fost și rămâne mare. 

„ROBOR-ul nu avea cum să mai scadă, a atins un minim istoric. Nu avea decât să crească“, a declarat prim-ministrul Mihai Tudose într-un moment în care a fost interpelat de reporteri despre creșterea dobânzii. Culmea este că șeful Guvernului are dreptate, deși mai mulți oficiali s-au grăbit să arate cu degetul către bănci și către Banca Națională a României că ar fi conspirat pentru majorarea artificială a dobânzii interbancare. Iar Consiliul Concurenței a și realizat inspecții inopinate la 25 de bănci și IFN-uri pentru a verifica existența unor  practici anti-concurențiale. 

Totuși, minimul despre care vorbește prim-ministrul a fost înregistrat anul trecut, în octombrie, când ROBOR la trei luni a ajuns la 0,68%. Acolo a fost punctul culminant al unei evoluții de opt ani de scădere. La începutul anului 2009, an în care a izbucnit și criza, ROBOR se găsea la 15,3%, un nivel de neconceput astăzi. Creditele ipotecare aveau DAE și de 20%, iar cele de consum urcau către 30%. Din păcate, s-au găsit destui doritori și pentru împrumuturi atât de costisitoare, de unde și creșterea enormă a creditelor neperformante din anii următori. 

Evoluţie după criză

Dobânda interbancară a coborât masiv, până la puțin peste 9% în septembrie 2009, dar a revenit la aproape 11% la începutul anului următor. În 2010, ROBOR a mai făcut un pas rapid de depreciere, coborând la 4,75% în aprilie doar ca să revină aproape imediat la aproape 8%. Volatilitatea foarte mare nu a surprins prea multă lume având în vedere frământările prin care trecea întreaga economie. La jumătatea anului 2010, guvernul a tăiat salariile bugetarilor cu 25% și a majorat cota de TVA la 24%, acestea fiind singurele măsuri care putea echilibra bugetul. 

 

În orice caz, evoluția ulterioară a ROBOR s-a mai liniștit și a rămas pe un trend multi-anual de scădere, chiar dacă între ani, precum între 2012 și 2013, au mai avut loc creșteri (5,98% la începutul lui 2012 – 6,03% la startul lui 2013). În 2014, când deja începusem revenirea economică, ROBOR a ajuns pentru prima dată sub 2%, iar din 2015 a rămas constant sub această cifră, depășită abia anul acesta. 

Salt neașteptat

Nu este deloc întâmplător că din 2015 a luat avânt peste așteptări și creditarea, atât cea ipotecară, cât și cea de consum. Pentru o economie ca a noastră, aflată în dezvoltare, nu dezvoltată precum cele din Occident, o dobândă de politică monetară a BNR în jurul a 2% și la fel a unei dobânzi de referință pentru împrumuturi, este favorabilă creditării și dezvoltării. Din păcate, România abia a reușit să simtă ieșirea din criză și, pe fondul relaxării fiscale și a majorării salariilor și pensiilor, populația s-a grăbit să își îmbunătățească nivelul de trai prin consum, ca și prin achiziția de locuințe. Acesta este motivul pentru care BNR s-a sesizat anul trecut referitor la majorarea creditelor ipotecare și anul acesta față de cele de consum. 

Evoluția ROBOR a făcut un salt în toamna acestui an, când s-a dublat de la 0,81% până la 1,8% în doar câteva săptămâni, atrăgând atenția tuturor. În acest caz însă motivele au fost punctuale, create de deciziile guvernului de a atrage cât mai multe lichidități din piață, sume necesare pentru rectificarea bugetară. Oficialii BNR, ca și analiștii financiari, au explicat în nenumărate rânduri mecanismele prin care dispariția lichidităților de pe piața interbancară a creat o lipsă a ofertei care a generat imediat costuri mai mari. „ROBOR-ul este o consecință a factorilor din piață, ne este o decizie a BNR și nici a  băncilor. Este un rezultat al împăcării între cererea și oferta de bani“, explică Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR. 

„ROBOR a fost întotdeauna volatil pentru că BNR a preferat să aibă un curs cât mai stabil din cauza gradului de îndatorare mare al populației, în special în valută“, spune și Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal și economist şef la Raiffeisen Bank, care a anticipat urcarea dobânzii la 2% în condițiile creșterii inflației. Banca Națională a menținut în limite clare cursul euro/leu din ultimii ani, cu o variație între 4,3 și 4,5 lei/euro, iar păstrarea valorii monedei naționale se face prin reglarea lichidității disponibile de pe piață. Mai puțini lei și mai mulți euro înseamnă o evoluție favorabilă monedei naționale, invers este una de apreciere a valutei europene. 

 

Din păcate, nici cursul nu a mai putut fi ținut sub 4,5 lei în prezent; condițiile de majorare semnificativă a consumului și implicit a importurilor au creat o presiune de depreciere prea mare pentru moneda națională, iar cursul s-a dus la peste 4,6 lei/euro. Există și voci care au arătat că BNR își va îndrepta mai mult atenția și către dobânzile interbancare în dauna cursului de schimb, pentru a păstra în limite rezonabile povara financiară a celor care au luat împrumuturi bancare în lei și care depind de evoluția ROBOR. De altfel, balanța soldului creditelor s-a inversat, acum împrumuturile în lei sunt majoritare, iar cele în valută rămân pe scădere. 

Inflație peste așteptări

În prezent, ROBOR se află la 2,12%, nivel în apropiere de care va și încheia anul în curs. Dar situația generală nu este deloc favorabilă păstrării acestui nivel prea mult timp. Rata anualizată a inflației a urcat peste toate așteptările până la 3,2% la unsprezece luni, de la 2,6% în octombrie și de la circa 0% la începutul anului. Nimeni nu se aștepta la un salt atât de mare al creșterii prețurilor, chiar dacă prognozele au fost modificate pozitiv pentru acest an, inclusiv BNR anunțând 2,7% pentru finalul anului ca inflație țintă, cu plus/minus un punct procentual. 

 

Majorarea semnificativă a inflației are șanse să se păstreze, adică să atingem o inflație de 4% foarte rapid în următoarele luni sau chiar mai mult, iar în aceste condiții dobânda va trebui să țină pasul. Florin Cîțu, senator PNL şi economist, arată că și ROBOR ar trebui să urce la 4% dacă inflația urcă la acest nivel, aceasta fiind cea mai bună modalitate pentru a tempera creș­terea preț­urilor, dar, deocamdată, spune el, este greu de crezut că BNR va majora dobânda de politică monetară atât de mult. În prezent, dobânda de politică monetară, care este și de referință, este la 1,75% și cel mai probabil va urca la 2% sau mai mult la următoarea ședință a Consiliului BNR. Dar ROBOR va depinde, așa cum s-a văzut până acum, și de lichiditatea din piață, nu doar de inflație. „Ne așteptăm ca în trimestrul I din 2018 să avem un vârf de inflație, pentru că anul trecut, prin introducerea TVA-ului, inflația a fost foarte scăzută și atunci inflația pe un an de zile, ianuarie 2018 raportat la ianuarie 2017 arată o creștere, chiar dacă inflația lunară nu va fi mai mare“, explică și guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. 

Aceasta nu înseamnă că ROBOR nu va urca la peste 3% din prima jumătate a anului viitor, mai ales în condițiile în care orizontul pentru cursul de schimb indică 4,7 lei/euro în aceeași perioadă. Acum leul se menține la circa 4,62 de lei – 4,64 de lei pentru un euro în condițiile în care luna decembrie este o perioadă în care mulți români care lucrează în străinătate trimit bani sau vin cu bani acasă, adică aduc valută pe care o schimbă pentru lei și care de obicei înseamnă aprecierea monedei naționale. Oricum ne-am uita, este de așteptat ca anul viitor să se tempereze creditarea și consumul pe fondul unor dobânzi mai mari, a unui leu mai slab și a unei inflații în creștere. 

Pentru finele acestui an, cred că intervalul de 1,75%-2% pare unul rezonabil pentru ROBOR la 3 luni.  Pentru finele lui 2018, ROBOR la 3 luni l-aş vedea undeva în intervalul 2,7%-3%, deci cu circa un punct procentual peste nivelul preconizat pentru finele acestui an, în linie cu ciclul anticipat de întărire a politicii monetare. Horia Braun, economist-şef BCR.


Te-ar putea interesa și: