Riscurile legate de aprovizionarea cu energie continuă să crească. Care sunt cele mai mari temeri

Războiul din Ucraina generează temeri din ce în ce mai mari cu privire la aprovizionarea cu energie. Analistul eToro, Bogdan Maioreanu a vorbit despre toate aceste aspecte, dar și despre cele mai importante riscuri.

Anunțul premierului român privind identificarea unei soluții pentru reducerea prețului benzinei la pompă cu 50 de bani pe litru este încă o nouă schemă de compensare menită să atenueze impactul prețurilor la energie asupra populației. Până acum, în România, guvernul a decis reducerea TVA la energie pentru consumatorii casnici, a introdus compensații pentru grupurile vulnerabile, a reglementat prețurile și a aplicat unele măsuri legate de impozitare. 

România nu este singura în această luptă cu creșterea prețurilor la energie indusă în parte de conflictul ucrainean. În majoritatea țărilor Uniunii Europene, atât reglementarea energiei, cât și taxele sunt stabilite la nivel național.

Cum reacționează Guvernele din Europa

Țări precum Italia și Spania solicită o acțiune comună la nivelul UE pentru a crea stocuri strategice și a face achiziții comune de gaze naturale. Ungaria și Cehia doresc să regândească mecanismul schemei certificatelor de emisii, iar Franța se pronunță pentru reformarea mecanismului de stabilire a prețurilor pe piața europeană a energiei. 

Potrivit grupului de analiză Bruegel, guvernele europene alocă deja fonduri pentru a proteja familiile și companiile de criza energetică. Cea mai mare alocare, de 3,7% din PIB, este în Grecia, urmată de Lituania, 3,6%, și Spania, 2,3%. Italia este la 2,1%, urmată de România la 1,6%. Dar în bani, se estimează că România a alocat de la buget 3,8 miliarde de euro, departe de cele 43,2 miliarde de euro alocate de Germania, 37 de miliarde de euro de Italia și 35 de miliarde de euro de Franța.

În timp ce majoritatea reducerilor de taxe și a măsurilor de protecție au început înainte de război, Europa se pregătește pentru efecte mai importante aduse de reducerea aprovizionării cu gaz rusesc. Germania, cea mai mare economie europeană, este deosebit de vulnerabilă.

Efectele războiul din Ucraina asupra gazelor rusești

Riscurile unor reduceri mai mari ale aprovizionării sunt în creștere, deoarece conducta rusă Nord Stream către Germania, care funcționează deja la doar 40% din capacitate, va fi închisă 10 zile luna viitoare pentru întreținere. În cazul în care gazoductul va rămâne gol chiar și după redeschidere, reacția Germaniei va depinde de disponibilitatea unei aprovizionări alternative și de nivelul de gaz din depozite.

Acestea ar trebui să fie umplute în proporție de aproximativ 80% până în octombrie și 90% până în noiembrie, dar acest lucru ar putea fi problematic în acest moment. La 22 iunie, nivelul de stocare a gazelor din UE era de 55%, față de norma din ultimii 5 ani de 57% pentru această perioadă a anului. De asemenea, economiștii estimează că o nouă reducere a aprovizionării cu gaze va declanșa recesiunea în economia germană, afectând și economia UE.  

Politica Rusiei de a reduce furnizarea de gaze către Europa ca măsură de retaliere aduce și un alt risc. La fel ca în cazul crizei alimentare actuale, care a declanșat interzicerea exporturilor în anumite țări, este posibilă fragmentarea pieței energetice în cazul în care țările și-ar închide granițele energetice pentru a-și conserva resursele. Miniștrii europeni ai energiei fac apel la unitate, iar UE cere țărilor să își actualizeze rapid planurile de urgență. În timp ce eforturile de scădere a prețurilor la energie încurajează consumul, în această vară am putea asista la măsuri mai puternice de conservare a energiei dacă situația aprovizionării cu gaze se va deteriora în continuare.