La Praid, fenomenele de sufoziune au redus riscul unei prăbușiri iminente, dar au împins mari cantități de saramură spre suprafață. Valoarea ridicată a salinității a provocat mortalitate piscicolă pe cursurile Corund și Târnava Mică, iar autoritățile monitorizează situația oră de oră.
Prefectul județului Harghita, reprezentanții Administrației Naționale „Apele Române” și conducerea Societății Naționale a Sării (SALROM) coordonează un plan complex de intervenție.
În paralel, doi experți ai Asociației Europene a Producătorilor de Sare (EUsalt) au propus scenarii tehnice pentru stabilizarea sau relocarea exploatării. Materialul de față reunește cele mai recente date și declarații, fără a face speculații și fără a altera citatele oficiale.
Praid: Sufoziuni reduse, dar pericol latent
Fenomenele de sufoziune au continuat în zona afectată de la Praid, eliberând saramură, dar contribuind totodată la reducerea presiunii asupra boltării maselor de sare.
Prefectul Petres Sandor a rezumat situația de siguranță publică afirmând:
„Despre situaţia de la Salina Praid şi din Praid, din punct de vedere al siguranţei, s-au mai produs sufoziuni în zona afectată, sufoziuni care ne provoacă bătăi de cap din cauza saramurii dislocate, dar care reduc în acelaşi timp riscurile privind un colaps pe termen foarte scurt, care să aibă urmări grave.(…) Păstrăm, deocamdată, toate măsurile de siguranţă şi evacuare”, a spus el.
În teren, perimetrul rămâne izolat pentru turiști și localnici, iar echipele Inspectoratului pentru Situații de Urgență controlează accesul. Specialiștii geologi inspectează zilnic crăpăturile nou formate și măsoară deplasările solului.
Pentru moment, prăbușirea generalizată a minei pare mai puțin probabilă decât la începutul lunii, însă autoritățile nu relaxează restricțiile.
Salinitatea continuă să lovească ecosistemele acvatice
Concentrațiile ridicate de clorură de sodiu au atins cote record în Corund și Târnava Mică, unde au apărut sute de pești morți.
Directorul tehnic al Administrației Naționale „Apele Române”, Luci Ervin, a explicat evoluția parametrilor:
„Aseară am avut o creştere de salinitate care a început să scadă şi acum suntem pe scădere. Salinitatea astăzi este mai mică faţă de ieri după masă. (…)
Unda de poluare în momentul de faţă, azi dimineaţă era în zona localităţii Târnăveni. (…) Monitorizăm tot cursul de apă Târnava Mică, Târnava Mare şi râul Mureş până la ieşirea din ţară. Aseară s-a informat şi partea maghiară că poate exista posibilitatea de a fi afectaţi de o creştere de salinitate.
Hidroelectrica ne ajută prin uzinarea unui debit de 26 de metri cubi pe secundă din acumulările lor situate pe Mureş, care contribuie la diluţia concentraţiei de sare”, spune Ervin.
Primele estimări vorbesc despre aproximativ 50 kg de pește mort, observate mai ales în sectorul Sărățeni–Sângeorgiu de Pădure.
Biologii spun că impactul real asupra faunei poate fi mai mare, deoarece multe exemplare sunt antrenate de curent. Autoritățile maghiare au fost avertizate din timp, având în vedere că unda salină avansează spre frontiera de vest.
„Continuăm monitorizarea din oră în oră în cele două puncte, pe Corund şi respectiv pe Târnava Mică şi pe Râul Mureş, pentru a urmări unda de poluare şi a lua toate măsurile ce le putem lua pentru crearea unei diluţii corespunzătoare”, a spus directorul tehnic de la Apele Române.
Dilutarea saramurii, prioritate pentru Apele Române
Pentru a diminua salinitatea, „Apele Române” evacuează constant debite suplimentare din acumulările Bezid și Zetea.
„Apele Române continuă evacuarea unui debit de 10 metri cubi pe secundă din acumularea Bezid şi din acumularea Zetea, pentru a crea diluţia necesară pe cursul de apă Târnava Mică şi respectiv Târnava Mare”, menționează Luci Ervin.
Hidroelectrica sprijină efortul, uzinând 26 m³/s din amenajările de pe Mureș pentru a crește debitul.
Monitorizarea calității apei se face la intervale orare pe întreg traseul Târnava Mică–Târnava Mare–Mureș, până la ieșirea din țară.
În plus, stațiile mobile instalate de Garda de Mediu transmit online valorile de conducibilitate și cloruri, permițând reacții rapide la orice vârf de poluare.
Intervențiile tehnice de la suprafață
Pe șantierul SALROM se lucrează la montarea unei conducte corugate care să devieze pârâul Corund de la zona instabilă.
Directorul de investiții Nicolae Sebastian Șoltuz a descris contextul:
„Salinitatea, aşa cum ştiţi cu toţii, a crescut din cauza dislocărilor din subteran, a blocurilor masive de sare, pe care le vedeţi la suprafaţă doar sub forma de sufoziuni, dar în subteran ele lucrează ca şi prăbuşiri de blocuri, care au dus, bineînţeles, la deversarea apei saline, apei din subteran, care ajunsese deja la o concentraţie de aproape 300 de grame pe litru, deci aproape de saturaţie, şi care a fost dislocată şi a plecat în apă. Deci, astea sunt cele două direcţii pe care lucrăm.
Odată ce am reuşit să terminăm prima etapă, cea de mutare, de deviere a apei pârâului pe ţevile corugate, implicit şi problema salinităţii va fi rezolvată, pentru că nu vom mai avea apă în zona aceasta”, a spus oficialul Salrom.
Echipele de muncitori amplasează tronsoanele de tubulatură pe un traseu provizoriu, cu scopul de a elimina contactul apei de suprafață cu dolinele formate.
În paralel se forează puțuri de observație pentru a urmări nivelul apei freatice. Finanțarea lucrărilor provine din fondul de intervenție al Guvernului, gestionat prin Comitetul Județean pentru Situații de Urgență.
Strategii pe termen scurt: bypass cu pompe de mare putere
Autoritățile testează și un sistem de bypass prin pompare directă peste zona avariată. Șoltuz a detaliat planul:
„Încercăm, în momentul acesta, şi am luat hotărârea, pentru aceasta este deja venit proiectantul care lucrează, în asociere cu un constructor, şi încercăm o variantă de a bypassa (ocoli n.r.) toată această zonă”, spune el.
Două pompe de mare capacitate, cântărind circa 3,5 tone fiecare, ar urma să fie instalate pe un pat stabilizat artificial. Coloanele flexibile, lungi de 700 metri, vor transporta pârâul Corund din amonte până dincolo de aria instabilă.
Specialiștii ISU verifică zilnic consistența terenului înainte de ancorarea echipamentelor. Măsura este considerată provizorie, dar ar putea reduce semnificativ aportul de apă dulce în zonele cu săruri dispersate.
Expertiza EUsalt: două scenarii majore
Cei doi experți EUsalt au prezentat autorităților un prim raport, rezumat în teren de directorul SALROM. Prima variantă prevede evacuarea controlată a apei din galeriile vechi, urmată de umplerea cu balast.
„Prima ar fi evacuarea controlată a apei din mine şi, odată cu evacuarea apei, rambleierea minelor vechi, deci umplerea cu pietriş, balast, pentru stabilizare (…) Au spus că, din punctul lor de vedere, acesta este un proces de lungă durată şi cu nişte costuri fantastice”, spune Nicolae Sebastian Şoltuz.
Estimarea inițială include 1,8 milioane de tone de pietriș, ceea ce presupune luni întregi de transport și manipulare. A doua opțiune, considerată mai realistă, propune deschiderea unei noi galerii de vizitare și a uneia de exploatare, săpate concomitent.
„Sugestia lor a fost că ar fi mult mai indicat, dacă ar exista posibilitatea de deschidere de o altă mină turistică şi implicit o altă mină de extracţie, folosind oamenii pe care îi avem aici, prin două galerii de acces, săpate concomitent, una care să se ducă în mina turistică, în zona turistică, pe care o vom crea separat şi una care să se ducă în zona de extracţie, care va fi creată separat.
Cele două galerii de acces, odată formate, au şi rolul ventilaţiei, deci nu ar fi nevoie de un puţ de aeraj, care ar fi foarte scump şi mult mai greu de făcut”, mai spune el.
Costurile și calendarul posibilelor soluții
Implementarea planului de rambleiere ar angrena cheltuieli de ordinul zecilor de milioane de euro și un flux constant de aproximativ 200 camioane zilnic, pe durata a peste un an.
„Nu se vor abandona, deci se va lucra în paralel şi la partea de rambleriere, dar care se va întinde pe o durată mult mai lungă de timp…”, a avertizat Șoltuz.
În schimb, noua galerie ar putea fi finalizată în cel mult 18 luni de la ordinul de începere, folosind personalul existent și evitând costurile unui puț de aeraj. Alegerea amplasamentului depinde de licența de exploatare a SNS și de analiza geologică detaliată a perimetrului.
„Aşa cum v-am spus, primul lucru care trebuie văzut, trebuie să vedem hărţile de perimetru în care SNS-ul are licenţă de exploatare…”
Deocamdată, decizia finală aparține Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, care va corela recomandările experților cu prioritățile de siguranță publică și cu disponibilitățile bugetare.
